Cine este Alexandru Ferariu, omul de afaceri român din umbră?

Peisajul economic românesc este adesea dominat de figuri sonore, antreprenori care preferă să-și promoveze imaginea prin interviuri, conferințe sau campanii de PR. Însă există și o altă categorie, mai puțin vizibilă: oamenii de afaceri care construiesc în liniște, departe de camerele de filmat. În această zonă discretă se află Alexandru Ferariu, antreprenor român a cărui influență a crescut constant în ultimii ani.

Jurist de meserie și fiul lui Mihai Ferariu, consulul onorific al Regatului Luxemburg la București, Alexandru nu are prezență constantă în presă și evită cu grijă expunerea publică. Alegerea lui pare atipică într-o epocă în care succesul se măsoară în apariții mediatice, dar rezultatele sale arată că discreția poate fi o strategie de business la fel de puternică precum notorietatea.

Investigația de față a pornit de la informațiile publicate de evz.ro, unde numele lui Alexandru Ferariu a apărut în legătură cu posibile conexiuni din Republica Moldova. Verificările ulterioare conturează portretul unui om de afaceri discret, dar implicat în tranzacții importante.

Ce rol a avut Alexandru Ferariu în tranzacțiile cu credite neperformante?

După criza financiară, multe bănci din România au început să vândă portofolii masive de credite neperformante, evaluate la miliarde de euro. O parte din aceste pachete au fost cumpărate de companii din Luxemburg și Olanda. Surse din piață indică faptul că în spatele unor astfel de structuri internaţionale se află şi Alexandru Ferariu, om de afaceri român, aproape complet necunoscut publicului larg. Creditele erau preluate cu reduceri de până la 70-80%, iar ulterior, prin restructurare sau executare, generau profituri semnificative. Dimensiunea tranzacțiilor era atât de mare încât inclusiv clienți fără restanțe au descoperit că împrumuturile lor fuseseră cesionate.

Aceasta a fost, potrivit mai multor specialiști, intrarea lui Ferariu în marile jocuri financiare – un pas calculat, dar nu lipsit de controverse, care i-a consolidat poziția în piața bancară și investițională.

Cum a ajuns Alexandru Ferariu să fie implicat în achiziţia unei clădiri importante din Piața Universității?

Un alt episod important din traseul său de afaceri a fost reprezentat de tranzacţia unei clădiri impunătoare din Bucureşti care se ridică la o valoare de peste 30 de milioane de euro. Anumite surse susţin că este vorba despre clădirea BCR din Piața Universității, cunoscută drept Palatul Oscar Maugsch. Oficial, imobilul a fost cumpărat de un fond de investiții, însă neoficial, mai multe surse susțin că adevăratul arhitect al tranzacției a fost acelaşi Alexandru Ferariu.

Pentru antreprenorul român Alexandru Ferariu, această mutare a însemnat mai mult decât o investiție profitabilă ci şi o confirmare a conexiunilor sale în mediul de afaceri internaţional. Chiar dacă nimeni nu recunoaște deschis rolul său, aceste informații întăresc imaginea unui antreprenor capabil să opereze nu doar la nivel local, ci și în rețele financiare globale.

Ce legătură are Alexandru Ferariu cu Amundi, cel mai mare administrator de fonduri din Europa?

Intrarea în România a gigantului Amundi, care administrează peste 2.000 de miliarde de euro la nivel global, a părut inițial un proces natural de expansiune al grupului francez. Însă, potrivit unor surse din piață, Alexandru Ferariu, un om de afaceri român cu conexiuni puternice în Luxemburg, ar fi jucat un rol major în facilitarea accesului Amundi pe piața locală.

Astăzi, Amundi România gestionează zeci de fonduri, conectând capitalul românesc la marile fluxuri financiare internaționale. Dacă aceste informații sunt confirmate, ele arată dimensiunea rețelei pe care Ferariu o construiește, trecând dincolo de granițele țării și conectând România la piețe financiare globale.

Ce afaceri are Alexandru Ferariu în Republica Moldova?

Dacă în România Alexandru Ferariu a mizat pe credite și imobiliare, în Republica Moldova și-a îndreptat atenția către agricultură, un domeniu strategic și sensibil. Estimările din piață vorbesc despre investiții de peste 100 de milioane de euro, direcționate în special către activele companiei Caravita, controlată anterior de fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat.

Caravita deținea mii de hectare de terenuri, livezi și podgorii. După prăbușirea afacerii și problemele judiciare ale lui Filat, Ferariu a cumpărat creanțele și, prin transformarea datoriilor în control direct, a reușit să integreze activele agricole în rețeaua sa.

Această mutare a demonstrat două calități definitorii: capacitatea de a profita de oportunități într-un mediu volatil și curajul de a investi într-o zonă unde alți antreprenori ezită.

De ce rămâne Alexandru Ferariu un antreprenor invizibil?

Privind în ansamblu, se conturează portretul unui antreprenor român atipic. Ferariu preferă să opereze prin structuri offshore, vehicule luxemburgheze sau fundații olandeze, evitând expunerea directă. Țintește active strategice – credite bancare, clădiri istorice, terenuri agricole – și construiește pe termen lung, mizând pe valoare reală și pe stabilitate.

Departe de interviuri și campanii de imagine, el pare să urmeze principiul „tace și face”. În cercurile de business este văzut ca un „constructor” mai degrabă decât un speculator, un om de afaceri care preferă să lase rezultatele să vorbească.

Însă tocmai această discreție ridică și semne de întrebare. Care este dimensiunea reală a imperiului său? Câte companii și câte active sunt implicate în structurile financiare pe care le controlează? Și cât timp va reuși să rămână invizibil, acum că numele său apare tot mai des în marile tranzacții din România și Republica Moldova?

Cert este că Alexandru Ferariu este un antreprenor român discret, dar influent, care a reușit să-și construiască o rețea de afaceri ce nu mai poate fi ignorată. Într-o lume unde imaginea pare să cântărească mai mult decât substanța, el demonstrează că succesul poate fi construit și în tăcere.

Am încercat să îl contactăm pe Alexandru Ferariu pentru a ne oferi un punct de vedere oficial şi a răspunde unor întrebări, dar nu am reuşit să luăm legătura cu el în mod direct. Ni s-a transmis ulterior că ne va oferi un interviu pentru a clarifica toate aceste detalii când îi va permite timpul.

Sursa foto: x.com

Start Major este un program de educație financiară și antreprenorială dezvoltat de UniCredit Bank și implementat de Asociația The Social Incubator, dedicat elevilor din învățământul profesional și tehnic din România. Prin ateliere interactive și tabere de antreprenoriat, tinerii învață cum să-și construiască o carieră și o viață independentă. Suntem în plină desfășurare a ediției a șasea, iar în 2025, Start Major ajunge în 15 județe din țară. În fiecare locație, taberele creează un spațiu de învățare autentic, în care elevii dezvoltă idei de afaceri cu sens, învățând să gândească ca niște antreprenori.

La Sibiu, tabăra Start Major a fost mai mult decât o experiență educațională – a fost o călătorie de descoperire personală și profesională pentru cei 37 de elevi participanți. Într-un cadru prietenos, deschis și stimulant, tinerii au învățat cum să transforme ideile lor în planuri de afaceri viabile.

Au început prin a învăța cum se identifică o problemă reală din comunitate și cum se formulează o soluție antreprenorială. Apoi au construit pas cu pas un plan de afaceri: de la segmentarea pieței, bugetare și resurse necesare, până la strategii de marketing și comunicare.

Munca în echipă, susținută de sesiuni de mentorat și feedback aplicat, le-a oferit încrederea necesară pentru a-și susține ideile cu argumente clare și structură solidă.

Au participat elevi de la:

Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum”

Liceul Tehnologic „Avram Iancu”, Sibiu

Colegiul Economic „George Barițiu”

Tinerii sibieni ne-au arătat că au o gândire critică bine dezvoltată și dorința sinceră de a face o diferență. Le dorim mult succes la Pitch Day!

#TheSocialIncubator #StartMajor #UniCreditBank #OurCommunities
#ViitorulÎncepeAici#EducațieFinanciară#Angajabilitate#Antreprenoriat #Sustenabilitate

Pentru multi oameni, ideea unui desert fara zahar pare o contradictie in termeni. Cum ar putea fi ceva dulce si savuros fara ingredientul care defineste, de secole, deserturile traditionale? Totusi, in contextul preocuparilor actuale pentru sanatate si nutritie echilibrata, tot mai multi oameni cauta alternative la zaharul rafinat si isi doresc sa se bucure de gusturi autentice fara efectele negative ale acestuia.

Deserturile fara zahar nu mai sunt doar o tendinta de nisa. Ele devin rapid un segment important in alimentatia moderna, adresandu-se nu doar persoanelor cu restrictii medicale (precum diabeticii), ci si celor care adopta un stil de viata sanatos, cu accent pe ingrediente naturale, control glicemic si aport nutritional real.

1. De ce evitam zaharul rafinat

Zaharul alb, desi prezent in majoritatea produselor alimentare procesate, este recunoscut drept un factor major de risc pentru:

• cresterea in greutate

• rezistenta la insulina si diabet de tip 2

• inflamatii cronice

• afectiuni cardiovasculare

• dependenta si comportamente compulsive

Mai mult, consumul excesiv de zahar este asociat si cu afectiuni cognitive, oboseala cronica, afectarea pielii si scaderea sistemului imunitar. Aceste riscuri au fost evidentiati in numeroase studii publicate in reviste de specialitate, care analizeaza pe larg efectele pe termen lung ale zaharului asupra sanatatii.

2. Ce inseamna cu adevarat „fara zahar”

Eticheta „fara zahar” poate fi inselatoare daca nu intelegem ce presupune in mod real. Exista trei mari categorii:

• Fara zahar adaugat – nu se foloseste zahar rafinat sau siropuri dulci in reteta, dar pot exista zaharuri naturale (din fructe, de exemplu)

• Indulcit natural – se utilizeaza alternative naturale precum mierea, siropul de agave, curmalele, banana coapta, etc.

• Indulcit artificial – se folosesc indulcitori sintetici (ex: aspartam, sucraloza), desi gustul si profilul nutritional pot lasa de dorit

Un desert autentic fara zahar nu inseamna lipsit de gust, ci conceput cu ingrediente inteligente, atent combinate pentru a reproduce textura, aroma si placerea asociate cu dulciurile clasice.

3. Indulcitori naturali si alternative sanatoase

Iata cateva dintre cele mai folosite optiuni:

• Stevia – planta cu putere de indulcire mare, fara calorii si cu impact glicemic minim

• Eritritol – alcool de zahar care nu afecteaza glicemia si este bine tolerat

• Curmale si pasta de curmale – contin fibre, potasiu si un gust intens caramelizat

• Banane coapte – ideala pentru checuri, briose, pancakes

• Sirop de artar sau agave – folosit in cantitati moderate

• Mere coapte sau sos de mere – excelente in compozitii de blat sau umpluturi

Aceste ingrediente nu doar ca inlocuiesc zaharul, dar aduc si nutrienti in plus, contribuind la o alimentatie echilibrata si diversificata.

4. Exemple de deserturi fara zahar cu gust autentic

Contrar perceptiei generale, deserturile fara zahar pot fi extrem de gustoase daca sunt bine concepute. Iata cateva exemple de preparate care imbina sanatatea cu placerea:

• Brownie cu curmale si cacao raw – fara faina, cu nuci si crema de avocado

• Budinca de chia cu lapte vegetal si piure de fructe

• Tarta raw cu baza de migdale si umplutura de fructe de padure

• Biscuiti din ovaz si banana, cu scortisoara

• Chec cu dovleac si stevia, glazurat cu iaurt grecesc

Aceste deserturi pot fi preparate acasa cu costuri minime, oferind control complet asupra ingredientelor si calitatii nutritionale.

5. Greseli frecvente in prepararea deserturilor fara zahar

Desi intentia este laudabila, multe persoane esueaza in realizarea unor deserturi fara zahar delicioase din cauza unor greseli comune:

• folosirea excesiva a indulcitorilor (gustoare artificial)

• ignorarea echilibrului intre textura si umiditate

• combinarea gresita a aromelor (ex: stevia si lamaia pot da un gust amar)

• folosirea exclusiv a fainii albe, care neutralizeaza beneficiile altor ingrediente

Solutia este experimentarea atenta si folosirea ingredientelor complementare care aduc echilibru: un agent de legare (ou sau seminte de in), grasimi sanatoase (ulei de cocos, unt de arahide), faina integrala sau de migdale.

6. Deserturile fara zahar pentru copii

Copiii sunt printre cei mai afectati de zaharul din alimentatie. Inlocuirea dulciurilor traditionale cu variante fara zahar este posibila si recomandata, insa trebuie facuta gradual si creativ:

• smoothie-uri dense din fructe si iaurt natural

• batoane energizante cu fulgi de ovaz si curmale

• popsicles din piure de fructe si lapte de cocos

• muffins cu dovleac si banana

Aceste optiuni sunt ideale pentru gustari la scoala, petreceri sau mese in familie, fara riscul hiperactivitatii sau dezechilibrelor glicemice.

7. Beneficiile deserturilor fara zahar pe termen lung

Adoptarea acestor deserturi nu este doar o moda, ci o alegere cu impact real asupra sanatatii:

• echilibru hormonal si stabilitate emotionala

• reducerea poftei de dulce si normalizarea receptorilor gustativi

• imbunatatirea sanatatii dentare

• control mai bun al greutatii si compozitiei corporale

• cresterea energiei constante pe parcursul zilei

Este important de retinut ca deserturile fara zahar nu trebuie consumate in exces – moderatia ramane cheia.

8. Deserturi fara zahar in restaurante si cofetarii

Tot mai multe localuri integreaza in meniurile lor optiuni „sugar free”, adresandu-se atat persoanelor cu diabet, cat si celor preocupate de nutritie. Acest trend este prezent in marile orase din intreaga lume, unde deserturile fara zahar nu sunt doar permise, ci apreciate de publicul larg.

Exista chiar si cofetarii specializate exclusiv in preparate fara zahar, fara gluten sau vegane. Aceste initiative arata ca desertul sanatos poate fi si profitabil si cautat, atunci cand este bine executat.

9. Alimentatia moderna si minimalismul dulce

Tendinta catre deserturi fara zahar reflecta si o schimbare mai ampla in stilul de viata: renuntarea la exces, la artificial si la „prea mult din toate”. Este un fel de a simplifica si de a reveni la gustul autentic, curat, exact asa cum jantele de tabla sugereaza o alegere simpla, dar eficienta si solida.

Minimalismul dulce inseamna:

• portii mai mici, dar mai concentrate in nutrienti

• ingrediente locale si sezoniere

• atentie la gust, nu la aspect pompos

• deserturi care pot fi consumate fara vinovatie

10. Concluzie: mit sau realitate?

Deserturile fara zahar nu mai sunt doar o iluzie pentru diete sau un compromis de gust. Ele sunt o realitate accesibila, variata si din ce in ce mai delicioasa, datorita creativitatii si dorintei oamenilor de a se simti bine fara a-si afecta sanatatea.

Cu informatii corecte, ingrediente de calitate si dorinta de a experimenta, oricine poate transforma o reteta obisnuita intr-o bucurie dulce fara efecte negative. Alegerea deserturilor fara zahar nu inseamna renuntare, ci redescoperire – a gustului real, a echilibrului si a unei relatii mai sanatoase cu mancarea.

Pentru o perspectiva detaliata asupra riscurilor consumului de zahar si asupra alternativelor, recomandam articolul din Harvard Health Publishing, care ofera o baza stiintifica solida pentru aceasta discutie esentiala despre sanatate si alimentatie moderna.