Cultură
”Sârmă și vin”, expoziție inedită la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu
Miercuri, 4 aprilie, ora 17.00, la Muzeul (Brukenthal) de Artă Contemporană, pe str. Tribunei, nr. 6, Sibiu, va avea loc vernisajul expoziției personale a lui Valeriu Sepi, Sârmă și Vin, ai cărei curator sunt Alexandra Gălăbuț și Alexandru Chituță.
Demersul lui Valeriu Sepi ca artist vizual pornește la explorarea conexiunilor existente între mitologie, hermeneutică, estetică și experiență personală. Lucrările sale s-ar putea defini cel mai bine prin acea acţiune determinată de desen ca dinamică, tensiune, mișcare și vibrație.
Revenit în urmă cu trei ani în România, Valeriu Sepi are o activitate artistică de peste 50 de ani. Valeriu Sepi este în primul rând un artist vizual, dar a fost în acelaşi timp designer, muralist, inginer, muzician, actor, coregraf și profesor de desen în România, Germania, Singapore, Brazilia, Australia, Indonezia, Malaezia, Thailanda, Nepal, locuri unde lucrările sale se găsesc în muzee, galerii și colecții particulare. Cunoscut drept unul dintre membrii formaţiei Phoenix, care s-a impus ca model pentru câteva generaţii din România, Sepi a pornit de la un obiect tradițional pentru a-și confecționa propriul instrument de percuţie, caprele.
Valeriu Sepi rămâne un personaj devenit cunoscut în principal ca pictor, grafician și membru a mult-cunoscutei trupe de etno-rock, Phoenix, dând dovadă în toate domeniile de activitate de profesionalism și, mai ales, de talent. Cunoscut drept unul dintre membrii formaţiei Phoenix, care s-a impus ca model pentru câteva generaţii din România, s-a folosit de un obiect tradițional pentru a-și confecționa propriul instrument de percuţie, caprele. Alt fapt care îl definește pe Sepi ca parte dintr-o perioadă de influență a trupei au fost cele trei coperte ale celor mai importante discuri pe care le-a realizat, precum și majoritatea afișelor de jazz și ale formaților rock din acea perioadă din Timișoara: Progresiv TM, Pro Musica, Gramofon etc.
Sârmă și Vin e un proiect în care Valeriu Sepi expune pictură, grafică, desen și o instalație audio-video, reușind astfel să stabilească o legătură între mediile artistice clasice și cele mai noi. Astfel, pictura centrală a expoziției, având dimensiunea de 3/ 8 metrii, realizată pe pânză, constând în același timp în redarea unei istorii personale în relație perpetuă cu mitologia, devine un tablou care narează atât vizual, cât și propriu-zis o istorie.
Conceptul curatorial al expoziției Sârmă și Vin se bazează pe reactualizarea în relație cu elemente preluate din mitologie a unei istorii personale de o mare importanță pentru artist. În cadrul expoziției, sârma și vinul se vor regăsi în postura de simboluri cu o multitudine de trimiteri care dau posibilitatea unor interpretări ce leagă frontiera, o linie delimitatoare, de o bacanală cu caracter balcanic sau sărbătorile culesului de cele pascale și în același timp o serie de sentimente sau situații, adesea, antinomice, cum ar fi jerfa, opresiunea, întâlnirea, separația, lupta etc.
După ce a fost expusă la sala Constantin Brâncuși de la Palatul Parlamentului, Bacanala, având dimensiuni de 3/ 8 metri, realizată anul trecut, a mai fost expusă în Timișoara într-o fostă hală ce aparține patrimoniului industrial din Timișoara în luna decembrie. Pentru Valeriu Sepi, această lucrare monumentală reprezintă: „o paralelă între bacanala balcanică și ciclul anotimpurilor la care am asistat din postura de copil născut după război, la Valcani, locul cel mai drag al copilăriei mele”.
Desproprietărirea și depersonalizarea țăranului ca efecte târzii ale colectivizării marchează începutul unui trai nou. Acel spațiu devine o zonă de frontieră în care rămân urmele tractorului cu șenile ca o ștampilă pe un act de deces al proprietăților particulare și grănicerii responsabili cu supravegherea graniței. Acest ultim cules al viei la care se aduna tot satul rămâne un eveniment marcant atât pentru întreaga comunitate, cât și pentru Valeriu Sepi care a „dus” aceste imagini cu el în întreaga lume, dar pe care le-a reprezentat odată revenit în România.
În expoziția din prezent vom regăsi pe lângă această pictură de mari dimensiuni, lucrări de pictură și desene în cărbune pe pânză sau în tuș pe hârtie, realizate în acest an. Simboluri ale sărbătorilor pascale vor fi, de asemenea, prezente în această nouă serie de lucrări. Spre exemplu, oul pascal va fi de această dată un ou realizat din sârmă ghimpată, într-o serie de trei lucrări cu un mesaj și un desen puternic, caracteristic pentru întreaga carieră a lui Valeriu Sepi.
Lucrările din expoziția Sârmă și Vin vor construi un areal complex în care desenul și pictura, alături de materiale audio-video construiesc o complexă narațiune în care vor fi abordate în aceeași măsură evenimente autobiografice și elemente de factură mitologică
Cultură
Unde talentul prinde aripi: povestea „Școlii Scenei” la „Victor Giuleanu”
Liceul de Arte „Victor Giuleanu” Râmnicu Vâlcea a găzduit luna trecută primul colocviu de prezentare a proiectului „Școala Scenei”, un proiect de suflet și de anvergură pentru întreaga comunitate artistică a liceului.
Reînviat de Consiliul Artistic al liceului, în parteneriat cu Asociațiile Culturale „Piano Forte”, „Irina Șațchi” și „JuVen’s Alutus”, sub coordonarea prof. dr. Mihaela Manafu, proiectul capătă o nouă dimensiune și o nouă misiune: muzică, arte plastice, teatru, reunite într-un singur drum spre scenă.
La inițiativa conducerii liceului și în parteneriat cu Filarmonica „Ion Dumitrescu”, „Școala Scenei” devine rampa de lansare a Microstagiunii Liceului de Arte pe scena Filarmonicii, oferind elevilor șansa unică de a trăi emoția spectacolului adevărat.

Prof. Irina Stratulat, director, Liceul de Arte „Victor Giuleanu” Râmnicu Vâlcea
Colocviul, susținut de prof. Irina Stratulat, director, prof. dr. Mihaela Manafu și Petruț Constantinescu, managerul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea, a adus în fața unei săli pline nu doar informații despre proiect, ci și entuziasm, speranță și încredere în puterea artei de a forma caractere și destine.
„Școala Scenei” reprezintă un concept educațional și artistic complex, destinat formării tinerilor artiști, care îmbină dezvoltarea personală cu rigoarea profesională.

Petruț Constantinescu, managerul Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea
Scena este un spațiu al vulnerabilității, iar „Școala Scenei” transformă frica de eșec sau a tracul într-o energie constructivă. Elevii învață să-și asume prezența în fața publicului, dezvoltându-și încrederea în sine.
„Școala Scenei” mai înseamnă și eliberarea emoțiilor și bucuria de a împărtăși o poveste, un cântec sau o interpretare. Este pasul de la emoția negativă la bucuria de a fi aplaudat și apreciat pentru efortul depus.
Talentul nu este suficient fără muncă. Această componentă implică studiu sistematic, exerciții de dicție, mișcare scenică, repetiții intense și tehnici actoricești/muzicale, necesare pentru a transforma o pasiune într-o artă profesionistă.
„Școala Scenei” funcționează ca o punte între amatorism și carieră. Aceasta oferă cunoștințele de bază, experiența scenicului și familiarizarea cu „culisele”, pregătind elevul pentru rigorile unei vieți dedicate artei.
Proiectul pune elevii în lumină, le întărește încrederea în sine și îi pregătește pentru lumea spectacolelor, transformând talentul în vocație.
În esență, „Școala Scenei” transformă pasiunea în performanță, educând nu doar artistul, ci și omul din spatele cortinei.
Iulian POPESCU
Cultură
„Dialoguri clasice” la Filarmonica „Ion Dumitrescu”
Concertul „Simfonic de Ianuarie” de la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, desfășurat luni, 19 ianuarie, a propus un program care a reunit într-un mod firesc două figuri esențiale ale clasicismului vienez: Mozart și Beethoven.
Sub bagheta dirijorului Daniel Manasi și cu pianistul Mihai Diaconescu în postura de solist, seara a devenit o demonstrație de echilibru, luminozitate, dramatism și energie ritmică, un parcurs muzical construit cu grijă pentru a pune în valoare atât orchestra, cât și solistul. Deschiderea cu Uvertura „Coriolan”, op. 62, a lui Beethoven a imprimat o tensiune dramatică intensă. Daniel Manasi a condus orchestra cu un gest limpede, accentuând contrastul dintre tema eroică, incisivă, și episoadele lirice, fragile, care sugerează conflictul interior al personajului. Această lucrare, deși scurtă, a funcționat ca o veritabilă miniatură simfonică, pregătind publicul pentru un program în care emoția și arhitectura muzicală urmau să se împletească.
După unvertură, Concertul nr. 17 pentru pian și orchestră în Sol major, K. 453, de Mozart, a adus o schimbare de atmosferă, o lumină calmă și o claritate specific mozartiană. Mihai Diaconescu a abordat partitura cu eleganță, punând accent pe transparența sunetului și pe dialogul subtil cu orchestra. Frazarea sa a avut naturalețe, iar mișcarea lentă a fost redată cu o sensibilitate meditativă, fără excese, păstrând echilibrul interior al muzicii. Finalul, cu variațiile sale jucăușe, a fost interpretat cu o lejeritate care a cucerit publicul, iar acompaniamentul orchestral, atent și flexibil, a completat perfect discursul solistic.
Arta interpretativă a lui Mihai Diaconescu se construiește pe o combinație de luciditate și sensibilitate. El nu caută să impresioneze prin forță, ci să convingă prin autenticitate. Muzica, în lectura sa, devine un dialog interior, o formă de confesiune discretă, dar profundă. Tocmai această sinceritate interpretativă îl face un pianist apreciat în sălile de concert: pentru că, dincolo de tehnică, oferă publicului o experiență de ascultare delicată, aparte.
După pauză, Simfonia a VII‑a în La major, op. 92, de Beethoven, a readus energia și vitalitatea ritmică în prim-plan. Daniel Manasi a condus lucrarea cu un simț al pulsației care a pus în valoare caracterul dansant al simfoniei. Finalul, Allegro con brio, a fost o explozie de forță controlată, orchestra răspunzând cu precizie și entuziasm, încheind seara într-o notă triumfătoare.
Alegerea de a alătura Mozart și Beethoven într-un singur program nu este întâmplătoare: cei doi compozitori reprezintă două fețe complementare ale clasicismului. Mozart aduce echilibrul, claritatea și dialogul, în timp ce Beethoven aduce tensiunea, transformarea și energia. Împreună, ei creează un arc expresiv complet, iar alternanța dintre luminozitate și dramatism oferă publicului o experiență bogată și coerentă. Concertul de la Râmnicu Vâlcea a fost, astfel, mai mult decât o succesiune de lucrări celebre: a fost o demonstrație de maturitate interpretativă, în care dirijorul, solistul și orchestra au construit împreună o seară în care muzica a respirat liber, între introspecție și exuberanță, între finețea mozartiană și forța beethoveniană.
OVIDIU CRISTIAN DINICĂ
Cultură
Festival Mozart la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea
În seara de 12 ianuarie, Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea a propus publicului un concert de început de an, dedicat integral creației lui Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prestigioși compozitori ai tuturor timpurilor. Sub titlul „Festival Mozart”, programul a reunit trei lucrări reprezentative: Uvertura operei Don Giovanni, Concertul în La major pentru clarinet și orchestră și Simfonia nr. 29. Această selecție nu este întâmplătoare: ea surprinde atât dramatismul mozartian, cât și eleganța clasică și luminozitatea specifică stilului său.
La pupitru s-a aflat Marius Șerbănescu, dirijor de origine vâlceană cu experiență în repertoriul clasic dar și romantic, apreciat pentru rigoarea interpretativă și pentru capacitatea de a crea un dialog coerent în cadrul orchestrei. În orice concert dar mai cu seamă în lucrările mozartiene, rolul dirijorului este esențial: muzica pare simplă la suprafață, dar cere o precizie matematică, atenție la frazare și o sensibilitate aparte pentru realizarea întregului echilibru al partiturii.
Marius Șerbănescu poate fi considerat genul de dirijor care nu impune o viziune autoritară, dar care lucrează și modelează orchestra cu claritate și eleganță. Sub bagheta lui, Mozart a fost prezentat cu transparență, dinamism și cu acea vitalitate care transformă fiecare lucrare într-o conversație vie între instrumente.
Invitatul serii a fost clarinetistul Cristian Modrescu. El este un muzician cunoscut pentru timbrul său cald, pentru tehnica impecabilă și pentru expresivitatea cu care abordează repertoriul clasic. Concertul în La major pentru clarinet și orchestră este una dintre cele mai iubite lucrări ale lui Mozart, compusă în ultimele luni de viață ale compozitorului. Este o partitură care cere virtuozitate, dar și o sensibilitate profundă, mai ales în mișcarea lentă, unde clarinetul pare să vorbească direct sufletului.
Cristian Modrescu a reușit să îmbine aceste calități, oferind o interpretare în care sunetul devine poveste, iar frazele muzicale curg firesc, ca o respirație. Dialogul său cu orchestra creează momente de mare intensitate emoțională, transformând concertul într-un punct central al serii.
Un concert intitulat ”Festival Mozart” la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea devine întotdeauna mai mult decât un simplu concert: este o celebrare a geniului clasic, o întâlnire între tradiție, rafinament și artiști care dau viață unei muzici ce rămâne mereu actuală.
Concertul de la Filarmonica „Ion Dumitrescu” a fost mai mult decât un eveniment muzical: a fost o reafirmare a valorii culturale a orașului și o demonstrație a modului în care artiști precum Marius Șerbănescu și Cristian Modrescu pot transforma o seară obișnuită într-o experiență memorabilă. Prin muzica lui Mozart, publicul a fost invitat să trăiască emoție, echilibru, frumusețe și armonie – valori universale care nu îmbătrânesc niciodată.
Cristian Ovidiu Dinica
-
Socialacum 3 ani3 recomandări de termostate pentru locuința ta
-
Evenimentacum 8 aniMedieșean băut, tras pe drepta de polițiștii rutieri
-
Afaceriacum 3 aniKarpatia Canalizari intra pe piata din Sibiu cu servicii de vidanjare si reparatii
-
Culturăacum 8 aniExpoziția „Sârmă și Vin” la Muzeul de Artă Contemporană Sibiu
-
Socialacum 8 aniDe ce videochatul are atât de mult succes și de ce bărbații apelează la aceste servicii?
-
Uncategorizedacum 7 aniUnde gasesti, la precomanda, huse pentru Samsung Galaxy S10 Lite
-
Exclusivacum 2 aniPROMO/Bombele din ancheta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti/Ziaristul STAVRI CATALIN , zis PESTE, un pseudo ziarist dar dovedit narcoman, santajist si spagar este in „corzi”(IV)/Scandalul White Tower are îngrengături neimaginabile – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 aniOrdinea publica nu se apara cu contabili, cu psihologi, cu consilieri juridici. O aperi cu politisti. In strada.

