Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/Ginel, “norocosul”/Adjunctul șefului Poliției Prahova in „malaxorul” Corpului de Control al MAI

Publicat

pe

Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat

În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.

În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție.

Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și  sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu.  Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.

Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”

Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii.

Coldea, „spălat” de Văetiși

Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”,  prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.

Compania „selectă” a ofițerilor acuzați de corupție, plangere musamalizata de Laura Codruta Kovesi.

Interesant ca in aceasta plangere era mentionat ca faptuitor Marian Dumitrescu de la SRI implicat ilegal in exterior, pe competentele celor de la SIE, care se afla la bordul avionului care l-a adus pe Nicolae Popa in România.

Marian Dumitrescu este actualul sef al Corpului de Control al directorului si este mana dreapta a generalului de carton Florian Coldea pe numele acestora fiind mai multe plangeri penale care au fost musamalizate de Parchetul Militar la ordinele lui Coldea si interventia lui Kovesi.

Actualul sef al Corpului de control al Directorului SRI este col. Marian Dumitrescu care a fost șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna.

Plângerea fostul șef de la contraspionaj  a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:

  • Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
  • Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri,  în numele fostului director al SRI, George Maior.

Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:

– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;

–  Colonel Bogdan Pasăre,  șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;

–  Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;

–  Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);

–  Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;

–  Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;

–  Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;

–  Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă,  al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.

Pe rolul instantelor din Prahova se afla un dosar prin care col (R) Gulianu Florian isi cauta dreptatea dupa trecerea sa ilegala in rezerva.

Astfel, unul din capetele de cerere ale acţiunii în contencios administrativ introdusă la Curtea de apel Ploieşti (a cărei soluţie la fond a atacat-o cu recurs) a fost anularea, ca nelegal şi netemeinic, a Ordinului directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014 prin care a fost trecut in rezerva, din oficiu, din motive imputabile acestuia, întemeiat de intimatul SRI pe dispoziţiile art. 43, alin. 1, lit. b şi art. 85, alin. 1, lit. m si alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80 / 1995, completată şi modificată.

Art. 41

(1)Trecerea cadrelor militare din activitate in rezerva sau direct in retragere, precum si chemarea din rezerva in activitate se fac dupa cum urmeaza:

  1. b) ceilalti ofiteri, prin ordin al ministrului apararii nationale;

Art. 85

(1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pot fi trecuti in rezerva sau direct in retragere, dupa caz, in urmatoarele situatii:

  1. m) in cazul neavizarii in vederea acordarii autorizatiei de acces la informatii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori in cazul in care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar in conditiile legii;

(2) Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), i1), l), m) si n), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. i) si j), iar, in celelalte conditii, la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic.

„Propunerea de trecere în rezervă nu a fost făcută de comandantul unităţii din care am făcut parte (Direcţia „K”, indicativ UM 0356 Bucureşti, unde fusesem mutat de la UM 0735 Ploieşti, după eliberarea din funcţia de şef Sector „Contraspionaj” şi pus la dispoziţie), ci de Direcţia generală de Securitate Internă Bucureşti (al cărei cadru militar nu eram), care, tot ea, a refuzat a-mi elibera avizul, întocmind un raport dual refuz aviz de a nu mi se revalida autorizaţia de acces la informaţii clasificate[1] – propunere trecere în rezervă. Nu mi s-au adus la cunoştinţă, nici verbal, nici în scris, considerentele de fapt şi temeiul de drept ale neacordării.

Deci, decizia nu mi s-a motivat.

A se reţine că acesta are caracterul tipic tot al unui act administrativ al unei institutii centrale în raport cu care nu am acces la justitie pentru a-l contesta.[2]

Pentru scrupulozitatea caracterizării / descrierii situaţiei mele concrete, evoc în plus că:

  • subsemnatul mă aflam în situaţia prevazuta de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România aprobate prin HG nr. 585/2002 în

art. 167 din – (1) Revalidarea avizului privind accesul la informaţii clasificate presupune reverificarea persoanei deţinatoare a unui certificat de securitate/autorizaţie de acces in vederea menţinerii sau retragerii acesteia

şi a alin.

(2) Revalidarea poate avea loc la solicitarea unitaţii in care persoana isi desfasoara activitatea (s. n.), sau a ORNISS, în oricare din următoarele situatii, respectiv lit. b) la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de securitate/autorizaţiei de acces deţinute anterior (s.n.).

Contextual, la particularitatea personalizată a subsemnatului, SRI se afla în etapa  obligatorie aplicarea a reglementărilor din Standardele aprobate prin HG nr. 585/2002,

Art. 152 (1) „Verificarea in vederea avizarii pentru accesul la informatii secrete de stat se efectueaza cu respectarea legislatiei in vigoare privind responsabilitatile in domeniul protectiei unor asemenea informatii, de catre urmatoarele institutii: a) Serviciul Roman de Informatii, pentru: – personalul propriu;…”

Sintagma legislatiei in vigoare” din textul de mai sus se referă, în principal, la următoarele prevederi legale care, sub niciun motiv şi în nicio formă nu au fost incidente în cazul meu. Astfel, eu nu m-am incadrat (decât doar prin forţarea argumentării false şi abuzive de către SRI) în niciuna dintre situatiile enumerate la:

– art. 159„Urmatoarele situatii imputabile atat solicitantului, cat si sotului/sotiei sau concubinului/concubinei acestuia reprezinta elemente de incompatibilitate pentru acces la informatii secrete de stat:

  1. a) daca a comis sau a intentionat sa comita, a fost complice, a complotat sau a instigat la comiterea de acte de spionaj, terorism, tradare ori alte infractiuni contra sigurantei statului;
  2. b) daca a incercat, a sustinut, a participat, a cooperat sau a sprijinit actiuni de spionaj, terorism ori persoane suspectate de a se incadra in aceasta categorie sau de a fi membre ale unor organizatii ori puteri straine inamice ordinii de drept din tara noastra;
  3. c) daca este sau a fost membru al unei organizatii care a incercat, incearca sau sustine rasturnarea ordinii constitutionale prin mijloace violente, subversive sau alte forme ilegale;
  4. d) daca este sau a fost un sustinator al vreunei organizatii prevazute la lit. c), este sau a fost in relatii apropiate cu membrii unor astfel de organizatii intr-o forma de natura sa ridice suspiciuni temeinice cu privire la increderea si loialitatea persoanei.”

Si nici la:

art. 160 – Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informatii secrete de stat oricare din urmatoarele situatii:

  1. a) daca in mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informatii cu relevanta in planul sigurantei nationale ori a mintit in completarea formularelor tip sau in cursul interviului de securitate;
  2. b) are antecedente penale sau a fost sanctionat contraventional pentru fapte care indica tendinte infractionale;
  3. c) are dificultati financiare serioase sau exista o discordanta semnificativa intre nivelul sau de trai si veniturile declarate;
  4. d) consuma in mod excesiv bauturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substante interzise prin lege care produc dependenta; e) are sau a avut comportamente imorale sau deviatii de comportament care pot genera riscul ca persoana sa fie vulnerabila la santaj sau presiuni;
  5. f) a demonstrat lipsa de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscretie; g) a incalcat reglementarile privind protectia informatiilor clasificate;
  6. h) sufera sau a suferit de boli fizice sau psihice care ii pot cauza deficiente de discernamant confirmate prin investigatie medicala efectuata cu acordul persoanei solicitante;
  7. i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilitati exploatabile de catre serviciile de informatii ale caror interese sunt ostile Romaniei si aliatilor sai.

Pentru a decide sa nu-mi revalideze autorizatia de acces la informatii clasificate, SRI face, fals pro bono, o interpretare cazuala (ca forma a interpretarii oficiale), a normelor juridice incidente (art. 16 din HG nr. 585/2002), deslusind cerintele legii. Aceasta interpretare se refera, deci, la un anume caz concret.

Este cel putin inabil sa se sustina ca in luarea unor masuri institutionale, manageriale si de sanctionare disciplinara, poate exista subiectivism, tinzand, urmare interviului de securitate din iunie 2014, la recunoasterea ca „suspiciunea” are valoarea unei probe, considerand-o temei al retragerii / nerevalidarii avizului de securitate (considerand ca s-ar permite, din punct de vedere legal, luarea unor masuri bazate pe aprecieri subiective). Aprecierea unui fapt ca reprezentand o lipsa de loialitate, incorectitudine, necinste sau indiscretie a subsemnatului nu poate fi decat subiectiva, deoarece legea nu permite.

Aplicarea normei juridice nu se face aleatoriu si discretionar, potrivit parerii unuia sau altuia si nu permite, deci, subiectivism. Caracterul volitional al normei nu inseamna subiectivism, arbitrariu, ci forma subiectuala, adica, modul inerent subiectual in care o comanda sociala este asimilata de vointa legiuitorului si dobandeste prin aceasta expresie subiectuala; norma juridica este obiectiva prin modul ei de determinare si prin continutul reglementarii.

Tin a preciza ca, niciodata, suspiciunile nu constituie baza sanctionatorie ci, cel mult, temeiul declansarii unor verificari / investigatii. Pe de alta parte, in intreaga doctrina si practica juridica se vorbeste de obiectivitate in angajarea raspunderii juridice, niciunde si nicicand (poate, doar, in regimurile totalitare, dictatoriale si tarile bananiere), subiectivismului (atitudinii subiective) nu i se recunoaste niciun efect legal si nu poate fundamenta o decizie / ordin cu consecinte juridice. Suspiciunea (din faza initiala), trebuie sa se transforme in certitudine si trebuie sustinuta cu probe. Contrar, se ajunge, ca in cazul de fata (asa cum am aratat si sustin, in continuare, cu convingere si tarie), la aspecte inexistente, lipsite de orice suport faptic, pur si simplu inventate, fara legatura cu realitatea, ceea ce le confera un caracter absolut discretionar, iar inscrisul in care sunt cuprinse dobandeste si el caracterul unui inscris fals, ceea ce, cu prisosinta, este cazul in speta.

Actul de aplicare a normei juridice are valoarea unui fapt juridic, producand – in cazul de fata – initial modificarea, ulterior stingerea unui raport juridic (intre SRI si subsemnatul ofiter).

Imprejurarea (evocata de paratul SRI in raspunsul la intrebarea nr. 16 din Interogatoriu) potrivit careia am consimtit in formularul de securitate ca nerevalidarea avizului de securitate sa nu-mi fie motivata, este o dovada de crasa rea credinta.  Formularea este impusa prin lege, textul este preconstituit de Legea nr. 182/2002 si HG nr. 585/2002, astfel ca persoana supusa avizarii nu poate modifica enuntul, iar refuzul de a semna consimtamantul echivaleaza real cu riscul de a nu mai fi supus verificarilor de securitate si de a nu mai primi avizul sau revalidarea acestuia, dupa caz.

Formularea <<Sunt de acord ca neacordarea avizului de securitate sa nu-mi fie motivata>> din finalul Anexei 15 la HG nr. 585/2002  este nu numai neconstitutională, dar introducerea ei intr-un text de lege din anul de gratie 2002, ne intoarce in urma cu o jumatate de secol, in obsedantul deceniu al dictaturii proletariatului. Într-un text de act normativ nu se poate prestabili, indiferent de situaţie şi cu o opozabilitate erga omnes, obligaţia necondiţionată, absolută, a exprimării de către un cetăţean a unui acord de catre pentru ca un aviz să nu fie motivat, să nu i se comunice motivele şi nici să nu-l poată contesta (supune cenzurii unei instanţe de judecată), cu atât mai mult cu cât nu cunoaşte ce atacă în contencios („atacul în orb”). Acesta este un fel de fatalism legislativ, de genul „accept a priori orice act producator de efecte juridice lezante impotriva mea, chiar daca nu mi se motiveaza si imi mai şi restrânge / anulează anumite drepturi şi libertăţi fundamentale constituţionale.” O astfel de abordare în a legifera, lasă loc liberului arbitru în activitatea entitatilor cu atribuţii şi obligaţii în eliberarea /refuzul eliberării unor astfel de autorizaţii / certificate şi care vine in contradicţie cu chiar textul art. 28, alin. (5) din Legea nr. 182/2002 care vorbeşte de „retragere motivata”: Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată (s. n.) a acesteia determina de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.”

Chiar dacă, ab adsurdo, am admite că legiuitorul a avut în vedere o nemotivare în materie, acesta s-a referit la situaţia iniţială (prima acordare de autorizaţie / certificat), iar nu şi la nemotivarea retragerii   / nerevalidării autorizaţiei   de acces   la   informaţii  clasificate. Cu alte cuvinte, este illogic şi absurd ca unui om să nu-I motivezi, după ani şi ani în care a lucrat cu informaţii clasificate de ce i+ai retras avizul! Adică să nu-I spui unde şi cum a greşit! E o aberaţie pe care Curtea Constituţională trebuie să o cenzureze.

Invocam, astfel, caracterul neconstitutional al acestor prevederi deoarece ele sunt evident contrare prevederilor:

  1. a) – Constitutiei  Romaniei care, la 21 alin. (1) si (2) reglementeaza „Accesul liber la justitie”:(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”
  2. b) – Constitutiei Romaniei avand in vedere ca lezează fondul unui drept fundamental, dreptul la munca, 41 „Munca şi protecţia socială a muncii: (1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.>>

Este necesar, asadar, sa se comunice motivele pentru ca acestea sa fie supuse, in cazul persoanei nemultumite, controlului de contencios, pentru a li se verifica legalitatea si temeinicia. Cetateanul trebuie sa cunoasca de ce a fost concediat de la locul de munca si sa se asigure ca nu a fost un abuz, o razbunare, o incetare ostila a raporturilor juridice de munca.

Reiterez că militarilor, de regula, nu li se s-a comunica in scris, expressis verbis, actul administrativ, ci primesc  numai  o   înștiinţare despre   retragerea   accesului  la informaţii  clasificate, fără prezentarea  niciunuia dintre motivele de drept si de fapt avute în vedere, determinând  o stare   de neliniște   cauzată de lipsa de informaţii, ceea ce   constituie un tratament degradant, în sensul   dispoziţiilor art. 3  din  Convenţia   europeană   a  drepturilor omului.

  1. c) – Chiar ale Legii nr. 182/2002 care, in 3 stipuleaza: „Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată in sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorarii Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor si a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi si răspândi informaţii.”

Or, prevederile incriminate tocmai asta fac: ignoră Constituţia şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

In concluzie, cineva trebuie sa ridice exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor din Legea nr. 182/2002 si din Anexa 15 la HG nr. 585/2002 şi, pe cale de consecinţă, deoarece au caracter de subsidiaritate, pe cele ale art. 85, alin. 1, lit. m si alin. 2 din Legea nr. 80 / 1995 cu care se coroborează organic.

Sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevazute de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr.47/1992.

Va rog sa observati ca o astfel de conduita a APV-istilor pun militarii in imposibilitatea absoluta de a beneficia de aceste drepturi constitutionale fundamentale: accesul liber la justitie si de dreptul la munca”. (Cerasela N.).

[1] Autorizatie de acces la informatii clasificate – document eliberat cu avizul institutiilor abilitate, de conducatorul persoanei juridice detinatoare de astfel de informatii, prin care se confirma ca, in exercitarea atributiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informatii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesitatii de a cunoaste.

[2] Retragerea   / nerevalidarea autorizaţiei   de acces   la   informaţii  clasificate nu are natură  disciplinară   sau   contravenţională și nu reprezintă   o sancţiune   pentru   acţiunile  sau inacţiunile care constituie elemente de incompatibilitate pentru acces la informaţii clasificate, fiind  un act   administrativ prevăzut   de art. 9   lit. d din Legea   nr. 182/2002 ca o măsură   de protecţie   a  informaţiilor   clasificate.( Decizia nr. 3271 din 13 martie 2013 a ÎCCJ)

Facebook Comments

Exclusiv

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …? – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare susțin ca nu a mai existat cu un asemenea caz complex. (aici)

In perioada 18,10.2016 – (atentie, perioada de glorie a procurorului Negulescu Mircea, alias „Portocala”, cu locotenentul denigrator, santajist si spagar in persoana pseudo-ziaristului narcoman Catalin Stavri, acoperit de polististi corupti, inclusiv de chestorul Eduard Miritescu -stenogramele sunt elocvente, nu numai in acest DOSAR – aici aici aici  si aici – 31.05.2023, Lupa Marioara, impreuna cu notarii publici Tudose Maria si Todose George Radu, cu intentie directa si folosind mijloace frauduloase:

  • promisiunea de vanzare-cumparare autentificata sub numarul 3794 la data de 18.10.2016!!!
  • actul aditional autentificat sub numarul 4432 la data de 27.09.2018 al promisiunii nr 3794/18.10/2016!!!!
  • actul aditional autentificat sub numarul 2313 din data de 17.05.2022 al promisiunii nr 3794/18.10.2016!!!
  • actul aditional autentificat sub numarul 2068 din data de 31.05.2023 al promisiunii nr 3794/18.10/2016
  • actul de vanzare-cumparare nr 74 din data de 10.01.2023, cu scopul de a obtine foloase materiale injuste, ca prezentare ca vor vinde din patrimoniul PFA, apartamentul 3 din strada Sondelor nr 62T, inlocuit ulterior de:
  • apartamentul 12 din B-dul Bucuresti nt 28K
  • apartament tip 13 cu aceeasi adresa ca mai sus
  • a cauzat un  prejudiciu in valoare de 30.000 euro, prin aceea ca, desi apartamentele au fost achitate integral, la data de 18.10.2016!!!, acestea au fost instrainate fara acordul persoanei vatamate, prin actul notarila de vanzare-cumparare nr 74 din data de 10.01.2023!

La data de 26.10. 2023, numita B.C.A formuleaza o plangere prealabila impotriva PFA LUPU MARIOARA DOMINICA, reprezentata legal de titularul Lupu Marioara si in fapt de catre Lupu Mihai, pentru comiterea infractiunilor de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor, constand in aceea ca la data de 09.08.2023, enitatea economica a formulat cererea de deschidere a procedurii simplificate a falimentului catre Tribunalul Prahova.

In acest context, reamintim ca, judecătorii nu au acceptat înscrierea la masa credala a Ruxandrei Stavri, soția lui Cătălin Stavri, și nici a mamei acestuia Adriana Hentel.  Cu alte cuvinte, magistrații acceptă faptul că apartamentele respective sunt primite cu titlul de spaga interpusa pentru pseudo ziaristul narcoman, santajist si spagar.

La data de 09.08.2023, avocatul Nichita Vlad a transmis, prin email, catre Tribunalul Prahova, cererea de „deschidere a procedurii simplificate a falimentului, formulata de debitoarea Lupu Marioara – Dominica PFA, in vederea inregistrarii, cu mentiunea ca aceeasi solicitare a fost transmisa si prin fax catre instanta, la data de 01.08.2024.

Astfel, la Tribunalul Prahova, Sectia a II a Civila, de contencios administrativ si fiscal, la data de 09.08.2023, s-a inregistrat dosarul nr 3418/105/2023.

Si sunt zeci de astfel de cazuri pe care le vom prezenta pe larg, rugam cititorii doar sa fie atenti la numerele apartamentelor si sa vedem, la sfarsitul investigatiei unde au ajuns acestea.

Pe de alta parte, lichidatorul judiciar Neamu Corneliu a efectuat un Raport profesional cu privire la „imprejurarile care au dus la aparitia starii de faliment a debitorului Lupu Marioara – Dominica PFA”, raport care confirma modalitatea in care aceasta grupare de criminalitate economico-financiara organizata infiintata de procurorul Negulescu Mircea a actionat si a incercat sa praduiasca pe toti, in stilul lor caracteristic, grupare protejata de la varful MAI si de politsiti corupti din IPJ Prahova:

Suma de 3.546.500 lei a fost restituita catre Lupu Marioara, suma in cuantum de 2.496.600 lei a fost restituia catre Lupu Stfean, suma in cuantum de 6.169.569, 43 lei a fost achitata catre Aprodem SA unde Lupu Marioara detine calitatea de presedinte al consiliului de administratie, sume achitate in frauda creditorilor!!!!

Modul cum pseudo-ziaritul narcoman, santajist si spagar, locotenentul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa:

La data de 11.01.2024, pentru a scapa de raspunderea penala care il incumba si cu speranta ca il va pacali pe procuror si organele de cercetare penala, pseudo-jurnalistul narcoman, santajist, spagar si denigrator s-a prezentat la Parchet pentru a il „denunta” pe Lupu Mihai, prietenul sau de unde luase spaga si pentru care intervenise la „Volosevici”!

Acesta, cu tupeul sau de interpop a explicat organelor de cercetare penala ca s-a prezntat singur, nesilit de nimeni (poate doar la auzul zanganitului catuselor) pentru a „sifona” ca la asa zisa redatie de santaje, spagi si denigari s-a prezentat Lupu Mihai (10.01.2024) care a oferit un interviu in care a vorbit despre construirea blocului White Tower, cat si despre presupuse nedreptati la care a fost supus de catre autoritatile statului.

A declarat ca NU STIE daca sa mai aiba incredere in Lupu Mihai si daca sa publice acest interviu.

Tupeu de interpop in contextul in care o instanta a constatat ca acesta a primit spaga apartamentele prin sotia si mama sa, eliminate de la masa credeala.

Pseudo -ziaristul narcoman, spagar si santajist Stavri Catalin a declarat sub juramant ca este prieten cu avocatul Nichita Vlad si fara sa precizeze motivul „vizitei” la organele de cercetare penala (probabil considerand ca ii va mai merge ca pe vremea procurorului „Portocala” , fiind vizibil incosevent in cele relatate celor de la urmarire penala a declarat ca si el se considera inselat de Lupu MIhai, dar nu doreste sa faca o plangere penala. Deci, sa recapitulam: saracutul interpop se simte inselat dar nu depune plangere penala. mai mult, il denynta doar…. De râsu-plânsu!

Cercul se strange, vom publica toate operatiunile prin care aceasta grupare de criminailitate economico-financiar – organizata protejata de chsestorul Eduard Miritescu, comisarul Ginel Preda, Frangulea, Balan cel cinstit care noaptea dansa cu hotii si ziua sotia ii ancheta (si/sau invers cu ziua si noaptea), cu ofiterii corupti de la SIC si BCCO, fini si nasi ai celebrului locotent Muresan Catalin, cel cu atentatul deseurilor de la Pleasa, etc.

BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE „interpopul” Catalin Muresan beneficiaza de protectia finilor si nasillor de la SIC, BCCO si, perosnal al „cinstitului” comisar Marcel Balan

.

Intreband in investigatiile noastre complexe cum de s-a reusit ca aceasta grupare de crima organizata sa beneficieze de o asemenea protectie, sefi din IPJ Prahova si de la nivelul M.A.I ne-au lamurit, dezvaluiri senzationale care vor face obiectul unor aticole separat de acest dosar:

În modul caracteristic discreționar, Ministerul Afacerilor Interne are mari lapsusuri când vine vorba de echitate și recompensarea personalului pe măsura activității privind salariile de ”excelență”:

  1. Chestorul Eduard Miritescu a reusit sa isi impuna suprematia asupra IPJ Prahova prin modul ca, acesta, personal, transmite sefului IPJ Prahova, lista deja completata cu cei care „merita” salariile de „excelenta”. Ghiciti cine sunt pe aceasta lista? Nu, in nici un caz politisti verticali si care muncesc, ci politsitii corupti care raspund la comenzi si acopera aceata grupare de criminalitate economico-financiar-organizata.
  2. Al doilea semnal de alarma tras de sursele noastre din varful IPJ Prahova si varful M.A.I (sac!) ne indeamna sa verificam organigramele din IGPR si IGP, sa realizam ca toti sunt din….”Prahova”. Un sistem bine pus la punct pe care il vom devoala.

Ne intrebam doar cat mai dureaza ca celebrul chestor Eduard Miritescu, „profeionistul” de la Onesti, sa fie „tras” pe dreapta, ca in cazul „pescarului”. E vorba de cateva zile, probabil, din sursele noaste de la D.I.P.I!

Intrebare publica pentru D.I.P.I si D.G.A:

Daca infractiunile se derulau inca din 2016, de ce SIC si BCCO au facut joc de „glezne” si la ordinul cui?!!! Aaaaa, pe acolo zac niscai fini si nasi ai interpopului Catalin Muresan si aceasta activitate era coordonata de inca comisarul sef Ginel Preda? Acum intelegem! Vom reveni! (Cristina T.).

N. R:

Reamintim ca, dupa aparitia primului articol, de mai mult de  3 ani de zile cu aceasta mafie, IPJ Prahova a raspuns oficial ca nu are date despre aceasta cauza, un adevarat „joc de glezne”, probabil stiu mai bine de ce chestorul Eduard Miritescu de la varful MAI si Ginel Preda, inca la varful IPJ Prahova.

Ulterior acestor magarii pe fata, oficial transmise ziarului Incisiuv de Prahova, redactia noastra le-a dat acestora „cartoful fierbinte”, peste 300 de doccumente transmise, unele dintre acestea care au disparut ulterior de la Urbanismul lui Volosevici.

Iata adevarul, care contrazice expresiile de „noaptea mintii” ale edilului, stilul lui „AVORTON”, se stie cine este!!

IPJ Prahova, prin adresa nr 149.193/20.12.2022, a confirmat, intr-un final, cu galusca in bratele aruncata de noi, sa le legam „mainile”, dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova privind caracatița imobiliară de la varful Primăriei Ploiești.

Dosar penal

„Aspectele mentionate au facut obiectul unor verificari efectuate de catre politistii Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice, iar in urma acestora, s-au conturat elementele constitutive ale unor infractiuni in cazul carora urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror.

Pe aceste considerente, materialul intocmit a fost inaintat, conform competentei, Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti...”

Ar fi îndeajuns o scurtă verificare a documentelor oficiale emise de către Primăria Ploiești, anterior construirii unor clădiri prin Planul Urbanistic Zonal, de unde reiese doar edificarea unor imobile cu destinația de birouri și spații comerciale, nici vorbă de construirea unor blocuri cu destinația de locuințe. În continuare vă prezentăm cum „oamenii de afaceri” au întors-o ca la Ploiești pe sub nasul autorităților ba, mai mult, cu sprijinul mai mult sau mai puțin interesat al autorităților locale.

Este vorba de două imobile ridicate în zona Hipodromului Ploiești pentru care au fost solicitate emiterea unor Certificate de Urbanism în scopul declarat „Construire imobil birouri cu spații comerciale la parter, branșamente utilități și împrejmuire”.

Conform Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – Zona Hipodrom, NU EXISTĂ derogări privind modificarea condițiilor de construire, adică în ceea ce privește funcțiunile admise, regimul de construire, înălțimea maximă admisă ș.a.m.d.. De asemenea, în ceea ce privește o zonă de locuit, este subliniat faptul că „se instituie interdicție temporară de contrucție pentru aceste zone până la asocierea proprietarilor parcelelor respective și întocmirea unui PUZ pentru parcelarea nou propusă, cu respectarea Dreptului de Parcelare”. Și, dacă totul nu era clar, Art. 3- UTILIZĂRI INTERZISE din PUZ precizează că „se interzice amplasarea locuințelor”.

Totuși, potrivit informațiilor pe care le deținem, „investitorii” imobiliari locali nu se dezic de modul de operare și cer modificarea PUZ, iar Primăria se execută. În fond, Primăria Ploiești nu poate deranja grupurile de interese cu care face afaceri de ani buni.

După dezvăluirile apărute în presă, în urma cărora organele de cercetare abilitate ar trebui să se sesizeze din oficiu, conform Codului de Procedură Penală, documentația de schimbare a destinației pentru imobilele situate pe Bulevardul București nr. 28 și repectiv nr. 28 K a dispărut curios din arhiva urbanistică ca în Triunghiul Bermudelor. Triunghiul dispariției pare a fi între aparatul primarului (edilul fiind la butoane), Direcția Generală de Dezvoltare Urbană Ploiești și U.A.T. Ploiești.

Dar, pe lângă toate elementele suspecte ale afacerii, schimbarea PUZ-ului, modul de realizare a vânzării noilor apartamente (foste birouri) arată clar că există și alte ițe și combinații, unele cu iz penal.

Concret, facem referire la autorizațiile de construcție eliberate pentru PFA Lupu Marioara Dominica pentru mai multe imobile, inclusiv pentru cel situat în Ploiești, Bdul București, nr 28K. Din datele și informațiile pe care le deținem, reiese faptul că mai multe apartamente construite de PFA Lupu Marioara Dominica au fost date unor personae influente cu titlu curios de „gratuit”. Din aceste „ecuații” imobiliare nu lipsesc notarii, cei care au certificat actele de vânzare-cumpărare a unor apartamente care, în realitate, sunt de fapt birouri. Ar fi cazul ca pseudo-dezvoltatorii imobiliari și cei care fac abuz de funcțiile deținute implicați în dare/primire de mită și falsurile în autorizațiile de construcție să fie anchetați pentru eradicarea caracatiței imobiliare locale.

În concluzie, pentru autorizarea unei construcții este obligatoriu a se respecta prevederile stipulate în Regulamentul Local de Urbanim aferent PUZ Hipodrom, ceea ce nu s–a întâmplat în cazul prezentat mai sus.

Vă prezentăm și un scurt istoric al actelor emise de Direcția Generală de Dezvoltare Urbană:

În anul 2015, Daniel Mihai Florin PFA solicită emiterea unui Certificat de Urbanism (CU) în scopul declarat „Construire imobil birouri cu spații comerciale la parter, branșamente utilități și împrejmuire” pe un teren situat în Bdul București nr 28. Având în vedere că funcțiunea se încadra în prevederile RLU, anume clădire birouri, nu a fost precizat în solicitare un regim de înălțime, a fost solicitată, elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu prin care, în ciuda denumirii, nu se intra prea mult în detalii, cerându-se doar respectarea acestuia. Astfel, a fost emis CU nr.12892015.

În anul 2017, Daniel Mihai Florin PFA solicită emiterea unui Certificat de Urbanism (CU) în scopul declarat „Constituire sediu administrativ – Birouri 2S+P+8E pe un teren cu suprafața de 3.951,00 mp, deși măsurătorile arată de fapt 4.286,00 mp, situat în Bdul București nr 28K. A fost emis CU nr. 1009/2017 care permite construirea în mod direct a obiectului de investiție.

Dar, certificatul de urbanism NU RESPECTĂ prevederile RLU aferent PUZ Hipodrom.  Terenul respectiv depășește 3.000 de mp, caz în care era OBLIGATORIU elaborarea și aprobarea PUZ și nu are acces la Bdul București, ci la un drum de exploatare, nefiind precizat regimul juridic al acestuia și dacă este deschis circulației publice. La înălțimea maximă admisă a clădirii, lățimea drumului ar trebui să depășeacă 9 ml, impunându-se elaborarea și aprobarea unui PUZ. Spațiile de parcare ar fi trebuit asigurate și dimensionate, conform Hotărârii nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.

Astfel, a fost ignorat CU care nu respectă prevederile legale, iar între partea scrisă și partea desenată există mai multe neconcordanțe și se IMPUNEA un PUZ. Între timp, s-a schimbat și adresa poștală și nr. 28 a devenit 28K.

În anul 2018, PFA Lupu Marioara Dominica, după ce a cumpărat de la Daniel Mihai Florin PFA terenul și autorizația, solicită un CU în scopul declarat „Modificare proiect autorizat cu AC nr.122/2018” pe un teren cu suprafața de 3.951,00 mp, dar care măsoară 4.286,00 mp., situat pe Bdul București nr 28K.  A fost emis CU 1455/2018 care face referire la o autorizație deja emisă și astfel apare AC nr. 293/2020, punând sub semnul întrebării legalitatea autorizației inițiale din 2018.

La data 16.07.2018, PFA Lupu Marioara Dominica, prin Lupu Mihai, a înregistrat la DGDU o documentație pentru consultarea Comiiei de Avizare și Evaluare în vederea modificării proiectului autorizat cu AC 122/19.04.2018Între timp s–a contatat că terenul pe care trebuia amplasată contrucția era contaminat cu reziduuri petroliere. Nu toți membrii Comisiei au fost de accord cu modificările, cerând și alte avize și reluarea procedurii de autorizare. Documentația depusă a fot retrasă de către reprezentantul legal Lupu Mihai.

Mai mult, după începerea lucrărilor s–a decoperit că amplasamentul este adiacent unei conducte ce aparține Petrotel –Lukoil SA.

Și, uite așa, între PFA Lupu Marioara Dominica și Petrotel –Lukoil au apărut trei dosare aflate pe rol la Tribunalul Prahova: 3656/105/2018 – superficie; 5036/105/2018 – anulare act adminitrativ AC 122/19.04.2018 și 3653/105/2018, judecat pe fond, intanța dipunând supendarea executării autorizației de contruire.

Însă, deși hotărârea a fost executorie, nu a verificat cineva dacă hotărârea Tribunalului a fost respectată. Iar în acest caz ar trebui sesizate organele de cercetare penală în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991 actualizată, aplicabile în aceată speță.

Chiar dacă în aceste dosare Primăria Municipiului Ploiești și Primarul Municipiului sunt chemați în instanță de către Lukoil în calitate de pârâți, curios de supect este faptul că nu a fost efectuat niciun control la locul faptei de către serviciile de competență din subordinea Primăriei.

În ciuda litigiilor apărute, în anul 2021, PFA Lupu Marioara Dominica solicită un nou CU în scopul declarat „Modificare destinație a imobilului autorizat cu AC 122/2018 și reautorizat cu AC nr. 293/2020 un imobil locuințe colective fără a face modificări structural” pe terenul care e mai mic în scripte decât real.  Și noul CU emis cu nr. 1109/2021 sfidează cadrul legal întrucât zona permitea edificii cu caracter public, nu cu caracter privat!

În anul 2022, PFA Lupu Marioara Dominica mai face un pas mic pentru ea, dar mare pentru omenire solicitând alt CU, schimbând scopul, nu și mijloacele, de data aceasta vrând „Recompartimentări interioare nestructurale” la același imobil. Nu putea fi refuzată pentru că aducea modificări unei construcții autorizate și astfel fenta din nou elaborarea unei documentații de urbanism. Și dacă tot s–a greșit la măsurători, pe lung, pe lat, a mai mers una pe înălțime: 2S+P+8E a devenit 2S+P+9E, fără a se respecta înălțimea maximă de 27 ml, impusă de RLU.

Rămâne de văzut în ce fel vor fi anchetate persoanele implicate în combinațiile imobiliare din Ploiești și cât timp va dura până când cei care au eludat prevederile contractuale vor fi trași la răpundere.

De abia, de acum incolo, o sa intelegem, impreuna, de ce i-am multumit – public, unui INFRACTOR  ca a reusit sa deschida „CUTIA PANDOREI”. Speram sa ii multumeasca toti pe care i-a atras in acest „malaxor” penal, tot public!. Si, asta e doar inceputul! Este o INVESTIGATIE de care ne ocupam de 3 ani de zile…(Cristina T.).

Canabis pe toate strazile

 

Percheziții in desfasurare la Primăria Ploiesti, la serviciul Urbanism in episodul Caracatița WHITE TOWER in orasul (Republica) lui Caragiale (VI) Familia LUPU încearcă să spele putina! Si alti…INFRACTORI!

Caracatița WHITE TOWER in orasul (Republica) lui Caragiale (V) Familia LUPU încearcă să spele putina! Si alti…INFRACTORI!

Caracatița WHITE TOWER PLOIEȘTI ajunge NAȚIONALĂ!/De la Ploiești, în toată țara! (IV)

WHITE TOWER o afacere penală cu implicații naționale! (III)

A

B

C

D

E

orca_share_media1670757078276_7007663096442960133.pdf

orca_share_media1670757079011_7007663099524373397.pdf

orca_share_media1670757079526_7007663101721758822.pdf

orca_share_media1670757080090_7007663104050034428.pdf

orca_share_media1670757080658_7007663106433680275.pdf

orca_share_media1670757081098_7007663108279756863.pdf

orca_share_media1670757081984_7007663111994440053.pdf

orca_share_media1670757082398_7007663113730509581.pdf

orca_share_media1670757083007_7007663116285355735.pdf

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

ViewSonic M10 câștigă premiul iF Design 2024: Oferind proiectoarelor portabile noi orizonturi

Publicat

pe

De

Brea, California – ViewSonic Corp., furnizor global de soluții vizuale, este onorat să anunțe că proiectorul laser RGB portabil M10 a primit recunoașterea prestigiosului premiu iF Design Award. M10 oferă o experiență audiovizuală cinematografică într-un design compact care împinge limitele proiecției portabile. Adoptând tehnologia avansată cu laser RGB, acesta oferă un spectru larg de culori de 100% din gama BT.2020, asigurând culori vii și luminozitate sporită la rezoluția Full HD. M10 dispune de un difuzor Harman Kardon, oferind o calitate audio excepțională.

„Primirea premiului iF Design Award subliniază încă o dată dedicarea noastră pentru excelență în design și inovație tehnologică”, a declarat Dean Tsai, director general al segmentului de business pentru proiectoare și ecrane LED ViewSonic. „M10 este creat pentru a te bucura de experiența de cinematograf în confortul casei tale. Performanța sa coloristică stabilește un nou punct de referință pentru ceea ce utilizatorii se pot aștepta de la proiectoarele portabile. Ne menținem angajamentul de a dezvolta produse care să transforme viața modernă cu un amestec perfect de funcționalitate și estetică.”

Designul modelului M10 îmbină eleganța cu funcționalitatea, având un finisaj metalic elegant, cu dimensiuni compacte pentru o mobilitate ușoară. Capacitatea sa de a proiecta direct pe tavan, fără a fi nevoie de un trepied suplimentar, oferă eficiență în personalizarea mediului de vizionare. De asemenea, M10 include funcții precum corecția automată a proiecției pe orizontală/verticală și focalizarea automată instantanee prin tehnologia Time-of-Flight (ToF) pentru o configurare fără rapidă. Aceste atribute fac din M10 o alegere remarcabilă pentru oricine dorește să își îmbunătățească seriile de film acasă.

M10 este cel mai recent din gama de proiectoare ViewSonic care a primit recunoașterea iF Design Award. Anterior, compania a primit distincții pentru proiectorul LED Smart X1000-4K Ultra Short Throw, proiectorul LED Smart Pocket Cinema M1 mini Plusvv, proiectorul LED portabil Smart X11-4K Short Throw și proiectorul LED portabil M1.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

In curand directorul Penitenciarului PLOIESTI va ajunge sa lucreze doar cu varul, finul, fina si amanta! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Deși activitatea de elaborare a normelor juridice – indiferent de ierarhia lor – este supusă unor norme de tehnică legislativă, reglementate prin Legea nr. 24/2000, constatăm tot mai frecvent că inovațiile de orice fel poartă amprenta arbitrariului. Un soi de samavolnicie menită să marcheze mai mult existența istorică a unor corifei vremelnici, mai mult decât să izvorască dintr-o necesitate socială și, respectiv, să urmărească eficiența. De aceea, cu cât o reglementare este mai de impact cu atât modificările sunt mai frecvente iar domeniul reglementat este mai instabil. Spre exemplu, Legea 50/1991 care reglementează domeniul construcțiilor – unde interesul maf… investitorilor imobiliari este presărat cu multă presiune asupra clasei politice – a cunoscut, până în prezent, peste 30 de modificări. Legea învățământului 1/2011 cunoaște și ea o mulțime de intervenții cu intenții reformatoare care – în definitiv – au așezat pe butuci învățământul românesc. O singură excepție notabilă gasim în cazul Legii 58/1934, privind cambia și biletul la ordin, care pare să fie bine și temeinic făcută, astfel încât să traverseze două regimuri diferite, până în zilele noastre, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.

Printre multe altele, normele de tehnică legislativă, reclamă la art. 6 că

(1) Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

(2) Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare.

(3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz.

Așadar, chiar și dispoziția unui Inspector General al Poliției Române – oricât și-ar dori să intre în anale – trebuie să se raporteze și la asemenea imperative, dincolo de adierile vreunor băltagi, semanați pe ici colo, până vomită lumea de răul lor. Am fi așteptat de la domnul Benone Matei o viziune limpede așezată pe starea la zi a Poliției Române, care – așa cum am dezvăluit acum câteva zile – abia face față volumului și ritmului de muncă. Întârzierile cu care am primit răspuns solicitării noastre, formulat încă la finele lui decembrie anul trecut, despre numărul pensionărilor, diferențele dintre cifrele comunicate de MAI, IGPR dar și structurile teritoriale, incapacitatea livrării unor materiale analitice, toate la un loc arată nu doar degringolada, incompetența dar și indiferența crasă pe care nu pot decât să le așez pe umerii managerului de vârf al Poliției Române, mai puncteaza Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.

Altminteri nu-mi pot explica dispoziția acestuia din 29.03.2024 de modificare a Anexei 1 din Ordinul comun 118/2022 ce ține de ridicarea competențelor de cercetare penală de la structurile de siguranță școlară! Situația mi-amintește de o reclamă tâmpă, rulată la TV: ”ești răcită? Ce-ar fi să ai și o diaree?!” Atunci când te confrunți cu o criză de personal cum nu știu dacă a mai traversat vreodată Poliția Română, cu o sufocare a tuturor structurilor ce desfășoară activități de poliție judiciară… tu – manager inteligent, bazat pe… – restrângi și mai tare numărul lucrătorilor de cercetare penală! Acum, toate structurile de ordine publică și judiciar vor primi un plus de lucrări, prin redistribuire dar vor trebui să-și extindă aria solicitărilor și acolo unde problema era acoperită de structurile de siguranță școlară, mai dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.!

„Rog să mă lămurească cineva, pentru că îmi scapă logica în această dispoziție, nu văd rațiune pusă la bătaie. Întâi realizezi că e bine să dai competențe de cercetare penală structurii înființate de Vela, însemnând o gură de oxigen pentru ordinea publică, apoi – într-un interval de un an și ceva te răsucești la 180 grade ca să încurci și mai tare lumea!”

Am mai spus-o de multă vreme: spețele privind minorii – chiar dacă nu sunt neapărat de o complexitate sporită – sunt de oarecare finețe procedurală și chiar tehnică. Audierea unui minor reprezintă mereu o provocare pentru organul judiciar, cu particularități ce impun abilități de comunicare aparte, niscaiva psihologie și câte ceva din științele educației, deprinderi care – odată intrat într-un mecanism continuu – ți le formezi, te specializezi, astfel încât să abordezi cu maximă eficiență orice provocare. Cercetările privind minorii confirmă constatările psihologilor potrivit cărora și minorul agresor are în spate probleme psihologice nerezolvate, ”mărunțișuri” care – dincolo de ”satisfacția” unei soluții – trebuie să antreneze prioritar măsuri de protecție/reinserție socială. Pentru asta, odată intrat în contact cu copilul – victimă sau agresor – trebuie să ai capacitatea „să-l citești”, să-i inspiri încredere, să empatizezi, într-un cuvânt să stăpânești o serie de abilități, ce definesc ”specializarea”! E total prostește să tragi de același polițist printr-o paletă infracțională largă, de la un CFL de astă noapte cu omor, la un hoț de cai sau fier vechi și apoi să-l pui în fața a doi minori puși pe păruială. Le va face pe toate, desigur, așa cum a mai făcut și tu vei număra bețele dar ți-ai pus vreodată problema eficienței?

Un aspect foarte important pe care șeful ăl mare din fruntea Poliției Române se pare că este incapabil să-l înțeleagă – și pe urma lui alți mulți politruci locali trântiți în fotolii de manager – este importanța audierii unui minor într-un mediu cât mai familiar lui, evitând cât de mult poți, factori de stres care ar putea fi provocați de purtările cu mașinile poliției de la un sediu de poliție la altul, ambianța specifică unităților de poliție ori parchet, provocând un soi de intimidare, suficient cât să inhibe. Cele mai eficiente interacțiuni cu minorii sunt atunci când acestea se produc într-un spațiu prietenos, de aceea multe dintre Parchete – desigur, plasate la alt nivel de inteligență managerială – au amenajat spații speciale de audiere a minorilor, vopsite în culori blânde, cu jucării în preajmă… Acestea sunt însă prea puține, raportat la volumul solicitărilor, de aceea, soluțiile aflate la îndemâna Poliției Române constau în susținerea unor structuri de poliție judiciară specializate în cauzele cu minori (chiar cu varianta reorganizării, în această direcție, a Poliției Școlare) și dotarea acesteia cu tehnica audio-video care să le asigure mobilitate, astfel încât interacțiunile cu minorii să se petreacă în variante în care oficialitatea actelor de procedură penală să nu anuleze cu totul senzația minorului de familiaritate.

Pentru că incompetența pârâie prin toate încheieturile, pornită cam din colțurile de țară de unde se înjghebează modelul de reformare a întregii Poliții Române, nici nu ne putem răsfăța în pretenții. Domnul Benone Matei trăiește în lumea lui și se vede total depășit de situație. Dovada o avem deja din felul în care a știut să trateze imperativul art. 111 alin. 8 din Codul de Procedură Penală, care instituie drept obligatorie de la 01.01.2024, înregistrarea audio video în cazul audierii victimelor minori. Dacă pentru unii ”unde-i lege, nu-i tocmeală”, se pare că la domnul inspector general lucrurile pot fi amânate mai spre calendele grecești (un fel de ”paștele cailor”, dacă nu cunoaște noțiunea).

Mai pe scurt, încă de la începutul lunii martie am trimis o adresă IGPR-ului prin care am solicitat să-mi fie comunicate următoarele, precizeaza Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.:

”Având în vedere cele de mai sus și în temeiul Legii 544/ 2001, privind liberul acces la informațiile de interes public și dispozițiile art. 111 alin. 8 din Codul de Procedură Penală ce dispune obligativitatea înregistrării audio-video a declarațiilor persoanelor vătămate – minori solicităm să ne comunicați următoarele:

  1. unitățile de poliție care au amenajat camere de audiere funcționale, dotate cu aparatură audio video;
  2. pentru fiecare inspectorat în parte să precizați toate subunitățile de poliție care dispun de cameră de audiere dotată cu tehnică de înregistrare audio video și data intrării în funcțiune;
  3. unitățile de poliție care au beneficiat de alocații bugetare în scopul îndeplinirii dispozițiilor art. 111 alin. 8 din Codul de Procedură Penală, până la data intrării în vigoare, respectiv 01.01.2024.

Solicităm să ne puneți la dispoziție copie după actul prin care ați dispus către toate unitățile de poliție din țară să amenajeze camere de audiere, cu dotări audio-video; să ne comunicați structura din care face parte și identitatea funcționarului din cadrul IGPR, responsabil pentru aplicarea acestei măsuri.

De asemenea, rugăm să ne comunicați de câte ori, în intervalul 2020-2024, funcționarul respectiv a beneficiat de spor pentru lucrări de excepție și misiuni cu risc deosebit sau de avansare înainte de termen”

Deși adresa noastră datează din 03.03.2024, nici până în prezent, IGPR nu a binevoit să ne lumineze în această privință, chiar dacă am îndrăznit să insist cu o revenire (și am confirmarea lor că au primit-o):

Între noi fie vorba (puteți zice și CSM pentru declanșarea unei cercetări administrative), adresa mea nu este deloc întâmplătoare și știam dinainte răspunsul crud: până în luna martie 2024 inspectoratele de poliție nu au putut asigura audierea victimelor minori în condițiile legii, altfel spus dacă au existat spețe privind minorii, ori nu s-au efectuat demersuri de cercetare ori s-au căutat mijloace empirice (la mica descurcăreală). Dacă au fost amenajate spații – în general o cameră, două cu patru pereți – acestea nu aveau instalată (multe inspectorate nu au nici acum) aparatura audio-video. Mai pe românește: ”o durere în cot!”, deși ați constatat deja oarecare agitație prin inspectorate legat de achiziționarea aparaturii și amenajării camerelor de audiere – noi am fost ”cauza motivului”.

Dacă nu a fost interes pentru lege, măcar pentru situația minorilor ar fi fost de așteptat ceva mai multă omenie din partea Inspectorului Genaral și atunci când ”legiferează”, poate coboară ochii din înaltul funcției sale și spre dezastrul pe care îl declanșează în teren.

Pentru polițiștii nemulțumiți de aceste măsuri, trebuie să vă mărturisesc faptul că ”viziunea” pornește de la modelul de restructurare a IPJ Constanța, la care se laudă că pune umărul și Sindicatul Elefant (singurul invitat să participe). Prin urmare, încercați să direcționați parte dintre înjurături și spre ei. Tot pentru cei ”afectați” care încă mai preferă să pască Elefantul, să știți că în aceste zile acesta ne negociază la MAI – în numele tuturor, inclusiv peste capul nostru – acordul colectiv de muncă, mai puncteaza Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Sibiu

Administrație locală10 ore inainte

Agenția de creație DDB România semnează prima campanie de imagine a grupului de companii PPC din România

București, 15 aprilie 2023 – Agenția de creație DDB România anunță semnarea primei campanii de imagine a Grupului Public Power...

Eveniment12 ore inainte

Mașini noi, cu livrare rapidă, direct de pe Autovit.ro.

Peste 1200 de oferte, 30 de mărci cu garanție de până la 7 ani și motorizări eligibile pentru Programul Rabla...

Administrație localăO zi inainte

B.D.G. Import își extinde portofoliul prin parteneriatul cu William Grant & Sons

D.G. Import a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri de 365 milioane lei Compania estimează că veniturile generate de...

UncategorizedO zi inainte

Samsung Electronics prezintă un stil de viață conectat și noua gamă de produse incorporabile la EuroCucina 2024

Concentrându-se pe interconectivitatea între electrocasnice și noi produse inovatoare, Samsung ilustrează îmbunătățirile pe care le aduce în stilul de viață...

Eveniment2 zile inainte

Conexiuni adevărate: Heineken® și Bodega lansează “The Boring Phone”

Heineken® și brand-ul american și retailer-ul Bodega au lansat „The Boring Phone” care își propune să ajute oamenii să realizeze...

Eveniment2 zile inainte

La East European Comic Con, viitorii artiști vizuali primesc feedback relevant de la ECHO School

București, 17 aprilie 2024 – ECHO School, primul program de facultate în dezvoltarea jocurilor video din România, anunță participarea sa...

Eveniment3 zile inainte

Expoziția de design „Newfound Equilibrium” a Samsung va fi prezentată la Milan Design Week 2024

Expoziția va oferi vizitatorilor o experiență imersivă, care descrie într-un mod artistic filosofia de design a Samsung România, București –...

Exclusiv4 zile inainte

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …? – Ziarul Incisiv de Prahova

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Eveniment4 zile inainte

OnePlus inaugurează primul punct de prezentare a produselor și lansează OnePlus Watch 2, cel mai nou ceas inteligent din portofoliu

*Vizitatorii pop-up store-ului pot beneficia de reduceri de până la 700 de lei la produsele OnePlus disponibile pe oppostore.ro București,...

Lazăr Ion Marian Lazăr Ion Marian
Social5 zile inainte

Surpriză la Râmnicu Vâlcea: Deputatul Lazăr Ion Marian candidează pentru funcția de primar al orașului!

Surpriză la Râmnicu Vâlcea! Încă un candidat se înscrie în cursa pentru funcţia de primar al municipiului! Deputatul vâlcean Lazăr...

UncategorizedO săptămână inainte

Samsung Electronics ocupă locul întâi pe piața globală de semnalistică digitală pentru al 15-lea an consecutiv

Samsung își consolidează poziția de lider pe piață, după un deceniu și jumătate de performanțe remarcabile, înregistrând vânzări București, România...

ExclusivO săptămână inainte

ViewSonic M10 câștigă premiul iF Design 2024: Oferind proiectoarelor portabile noi orizonturi

Brea, California – ViewSonic Corp., furnizor global de soluții vizuale, este onorat să anunțe că proiectorul laser RGB portabil M10 a...

EvenimentO săptămână inainte

Aqurate: Opțiuni suplimentare de personalizare a recomandărilor AI; integrare a platformei VTEX printr-o dezvoltare iviteb

Magazinele online pot personaliza, de acum, recomandările AI de produse furnizate de Aqurate; VTEX (NYSE: VTEX), platforma enterprise de comerț...

Administrație localăO săptămână inainte

Nova Power & Gas salută încheierea Misiunii SEED efectuată de AIEA, menită să revizuiască procesul adoptat în selectarea primului amplasament propus pentru Reactoarele Modulare

Nova Power & Gas, parte a grupului E-INFRA, salută încheierea cu succes a Misiunii SEED (Site External Events Design) efectuată...

UncategorizedO săptămână inainte

LOGITECH G lansează tastatura pentru gaming PRO X 60 cu tehnologie KEYCONTROL Compactă și proiectată pentru a câștiga

București — 9 aprilie 2024 — Astăzi, Logitech G, brand din portofoliul Logitech și principal inovator în tehnologii și echipamente pentru...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Studiu: Peste 50% dintre consumatorii români au adoptat în prezent Sistemul de Garanție – Returnare

Conform unui studiu Kantar, realizat pe un eșantion reprezentativ de consumatori*, peste 50% dintre consumatorii români intervievați au aderat până...

Știrile Săptămânii