Connect with us

Exclusiv

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

Publicat

pe

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani despre fapte, personaje și instituții care încă au un rol activ în societatea capitalistă românească, la cel mai înalt nivel. Printre personaje și instituții:Gheorghe Mușat – fondatorul casei de avocatură Mușat și Asociații. El este sursa ,,MIRON” infiltrată de securitatea București în înschisoarea Aiud, pentru înrăutățirea situației juridice a deținuților politici, printre care și Iulius Filip; Gheorghe Mușat a turnat și voluntar, înainte să fie încadrat ca sursă.Augustin Lazăr – actual procuror general al României, la momentul detenției lui Iulius Filip acționând sub ,,masca răzbunării” partidului comunist Român, ca procuror comunist notat doar cu ,,foarte bine”, în fapt biciul securității pe Iulius Filip și pe deținuții politici de la Aiud;Serviciul Român de Informații, care suferă de o amnezie profundă privind cadrele securității preluate în 1990, dar luptă ca un partener de nădejde al NATO. Am pus cap la cap documente care încep să apară dar și informații în exclusivitate, și am detaliat, pe blogul personal, precizeaza pe pagina sa de socializare Radu Teodor Soviani.

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

,,Erai transformat într-un animal. Aveam 39 de kilograme”, povestește Iulius Filip, deținut politic la Aiud care astăzi, 14 aprilie 2019, marchează 32 de ani de la prima noapte în libertate, după mai mult de 5 ani de detenție și tortură. El a executat întreaga pedeapsă la care a fost condamnat în 14 decembrie 1981, pentru propagandă împotriva orândirii socialiste. Două personaje cheie au contribuit la executarea întregii pedepse a deținuților politici de la Aiud, lui Iulius Filip fiindu-i refuzată liberarea condiționată: Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, la acel moment șeful comisiei de liberare condiționată a penitenciarului Aiud și Gheorghe Mușat actual avocat de afaceri și avocat al lui Klaus Iohannis în dosarul cu casele obținute în baza unui testament falsificat, fost ofițer al Securității și turnător al Securității sub numele ,,Miron”.

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani despre fapte, personaje și instituții care încă au un rol activ în societatea capitalistă românească, la cel mai înalt nivel. Printre personaje și instituții:

  1. Gheorghe Mușat – fondatorul casei de avocatură Mușat și Asociații. El este sursa ,,MIRON” infiltrată de securitatea București în înschisoarea Aiud, pentru înrăutățirea situației juridice a deținuților politici, printre care și Iulius Filip; Gheorghe Mușat a turnat și voluntar, înainte să fie încadrat ca sursă.
  2. Augustin Lazăr – actual procuror general al României, la momentul detenției lui Iulius Filip acționând sub ,,masca răzbunării” partidului comunist Român, ca procuror comunist notat doar cu ,,foarte bine”, în fapt biciul securității pe Iulius Filip și pe deținuții politici de la Aiud;
  3. Serviciul Român de Informații, care suferă de o amnezie profundă privind cadrele securității preluate în 1990, dar luptă ca un partener de nădejde al NATO.

Documentele prezentate în exclusivitate de către Sorina Matei în data de 12 aprilie 2019, la B1TV (printre ele o notă informativă cu sursă ,,Miron” din 14 octombrie 1986, dovedesc fără niciun fel de dubiu, că ,,sursa” Miron (Gheorghe Mușat) l-a turnat pe deținutul politic Iulius Filip:

Cine a fost Gheorghe Mușat

A fost ofițer activ al Securității Statului între 1970-1983, conform unei caracterizării intrate în posesia CNSAS și dezvăluită încă din Septembrie 2010 de către ancheteonline.ro: ,,A fost ofițer activ în Ministerul de Interne între anii 1970-1983. În cei 13 ani cât și-a desfășurat activitatea, s-a remarcat ca ofițer energic, conștiincios, perseverent, care a muncit cu simț de răspundere pentru executarea atribuțiilor de serviciu. A fost serios, disciplinat, cu o comportare corectă’‘. A urcat până la gradul de locotenent major în Securiate, până când este trecut în rezervă, în 1983.

Notă: una dintre modalitățile de legendare ale fostei securități pentru ofițeri încă activi era TRECEREA ÎN REZERVĂ pentru a fi relocați pe un alt palier de conspirare. Spre exemplu. Mugur Isărescu a fost legendat în turnător, sub numele de cod Manole.

Revenind la Mușat, după trecerea sa în rezervă în 1983, devine avocat. CNSAS a solicitat recent Serviciului Român de Informații să predea listele cu ofițeri ai Securității care au intrat la facultatea de drept, FĂRĂ EXAMEN DE ADMITERE, beneficiind de statutul de ofițer. Foarte probabil, Gheorghe Mușat se află printre ei.

ARESTAREA LUI MUȘAT. LEGENDAREA.

În data de 28 martie 1984, potrivit ancheteonline.ro, Gheorghe Mușat este arestat pe motiv că a dezvăluit unor cunoștințe calitatea sa de fost ofițer de securitate, lucru pe care îl susține și el.

Aceasta pare mai degrabă o legendă pentru trecerea pe un alt palier informativ al Securității, întrucât și atunci și acum, pentru deconspirare, pedepsele erau de 25 de ani.

Or, Gheorghe Mușat este condamnat prin sentința 771/9 octombrie 1984  la doar 5 ani și 4 luni de închisoare (din care va excuta doar 4, fiind eliberat condiționat în ianuarie 1988, posibil de același Augustin Lazăr). Capetele de acuzare erau: ,,divulgare de date privind munca operativă a organelor de securitate, deținere de mijloace folosite în munca de securitate și nerespectarea regimului privind mijloacele de plată străine”. Un fost ofițer al Securității Statului mi-a mărturisit că astfel de capete de acuzare erau folosite pentru ofițeri ai securității care erau prinși cu găinării, folosindu-și funcția. 

O altă sursă îmi confirmă că motivul pentru care a fost condamnat Gheorghe Mușat prin sentința 771/9 octombrie 1984 este infracțiunea de DELAPIDARE. Dacă e așa, de ce a ajuns un deținut de drept comun în preajma deținuților politici de la Aiud? A fost infiltrat, legendat?

Răspunsul din documente OFICIALE.

Începând cu data de 13 iulie 1986, Gheorghe Mușat, aflat în Penitenciarul Aiud, a devenit OFICIAL turnător al Securității, sub numele de ,,Miron”. așa cum demonstreză documentele CNSAS reținute în sentința nr. 7814 din dosarul 6433/2/2010 judecat de Curtea de Apel București,  sentință pronunțată în 21 decembrie 2011. Extras din Sentință:

,,Motivul recrutării l-a reprezentat încadrarea informativă a deținuților din acest penitenciar‘ se reține în sentință, care citează din nota de recrutare pusă la dispoziție de CNSAS. Rețineți data: 13 iulie 1986.

Mușat este recrutat așadar ca informator al Securității de Gheorghe Lazăr (din Penitenciarul Aiud), la numai 5 zile după ce Augustin Lazăr, actualul procuror general al României, pe atunci șef al comisiei de liberări condiționate îl condamna practic încă o dată pe Iulius Filip să execute întreaga pedeapsă, alegând modalitatea de a îi refuza ultima posibilitate de eliberare condiționată, deși îndeplinise fracția de pedepsă care îi permitea eliberarea condiționată, întreaga condamnare urmând să fie ispășită la 13 aprilie 1987. Era al doilea refuz, pentru motive similare. Documentul este datat 13 iulie 1986:

Documentul semnat de către Augustin Lazăr în data de 13 iulie 1986 reține ca motiv al refuzului unei propuneri de eliberare condiționată: ,,Starea de fapt: În ultima perioadă a purtat discuții dușmănoase la adresa RSR, a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat atât cunoscuților cât și unor organe oficiale”.

Ca MENȚIUNI SPECIALE reține: ,,NU A DAT DOVEZI DE ÎNDREPTARE. A mai fost discutat în comisia de propuneri la 9 iulie 1985 și a fost amânat 1 an.. Nu a făcut cerere pentru liberare condiționată. În timpul amânării nu a fost pedepsit”. Și propunerea comisiei conduse de Augustin Lazăr (facsimil): ,,Filip Iulius nu poate fi eliberat condiționat, se amână la termen, respectiv 13 04.1987, pentru că timpul executat nu prezintă garanția unei deplinei reeducări”, stabilea șeful comisiei de propuneri, Augustin Lazăr.

Din documentele CNSAS care au stat la baza sentinței  Curții de Apel București din 2011  prin care Gheorghe Mușat a fost demonstat ca turnător al Securității și chiar Curtea a constatat că a făcut poliție politică (decizie de poliție politică anulată în calea de atac de prietenoasa instanță cu Gheorghe Mușat a ICCJ) aflăm și CUM a fost recrutat Gheorghe Mușat, de CINE, și CÂND.

GHEORGHE MUȘAT A TURNAT VOLUNTAR ANTERIOR RECRUTĂRII, ÎNAINTE DE A FI RECRUTAT CA INFORMATOR.

Ofițerii Direcției IV – Contrainformații, căpitan Torja Iosif și lt.col. Lazăr Gheorghe din închisoarea Aiud (rețineți numele Gheorghe Lazăr, apare în comisia prezidată de Augustin Lazăr fiind cel care a avansat/i-a argumentat lui Augustin Lazăr, fără să fie contrazis, că Iulius Filip ,,nu a dat dovezi de îndreptare”), concluzie cu care Augustin Lazăr a fost de acord. Gheorghe Lazăr și Torja Iosif primesc de la Securitatea București misiunea de a îl ,,recruta” pe Gheorghe Mușat, ca informator, sub numele Miron, anterior datei de 13 iulie 1986.

Documentele de la CNSAS citate de ancheteonline arată că Gheorghe Lazăr întocmește următorul raport:

,,Raportez că sus-numitul corespunde scopului propus. Cunoscând activitatea pe care o desfășoară organele noastre, este profund afectat de situația în care se află, iar din discuțiile purtate cu el rezultă că este hotărât să facă orice pentru a dovedi că nu este dușman al orânduirii noastre. A făcut afirmații că nu și-a schimbat concepțiile și atașamentul față de politica statului nostru, chiar dacă are unele nemulțumiri în ceea ce privește pedeapsa primită. A cerut să îi acordăm sprijin, în sensul de a nu-l lăsa să se abrutizeze, să îl scoatem la o activitate oarecare, pentru a obține dreptul de a-și vedea familia mai des”. Raportul este anterior datei recrutării.

Cei doi securiști, Gheorghe Lazăr și Iosif Torja arată că ,,rezervistul” Securității, Gheorghe Mușat le-a înmânat imediat 20 de materiale cu privire la colegii săi deținuți. Rețineți, anterior recrutării din 13 iulie 1986, VOLUNTAR.

Este foarte probabil ca printre aceste informări să se fi aflat și cele care au stat la baza/au fost folosite în raportul întocmit de Gheorghe Lazăr și asumat de către Augustin Lazăr(actualul procuror general al României) pentru RESPINGEREA ELIBERĂRII CONDIȚIONATE a deținutului politic Iulius Filip, în data de 8 iulie 1986,  pe motiv de ,,discuții dușmănoase la adresa RSR” și ,,nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, deși nu fusese pedepsit în ultimul an. Se desprinde concluzia că amânarea din iulie 1986 a fost motivată, exclusiv, de TURNĂTORII.

Turnătoriile făcute voluntar de către Mușat au fost considerate valoaroase anterioar recrutării ca informator și refuzului eliberării lui Iulius Filip și au fost valorificate de către Gheorghe Lazăr, probabil chiar în dosarul de respingere a eliberării condiționate din 8 iulie 1986 din moment ce, CNSAS a descoperit și înmânat instanței civile următorul document de RECRUTARE a turnătorului Gheorghe Mușat:

,,Astăzi (13.07.1986), am procedat la efectuarea recrutării informatorului MIRON. Candidatul după ce a fost adus la locul recrutării a manifestat receptivitate la observațiile făcute, promițând că pe viitor va dovedi prin fapte că este un element corect și că nu va face nimic și că nu va permite nici altora din jurul lui să comită acte ce contravin prevederilor regulamentare”.

Documentul prezentat în 12 aprilie 2019 de Sorina Matei și care se găsește publicat de ziariștionline.ro (AICI) reprezintă o notă informativă a turnătorului ,,sursa”  Miron (Gheorghe Mușat), este adresată lui Gheorghe Lazăr și datat 14 octombrie 1986:

Documentul ,,Notă informativă privind pe Filip Iulius”, cu sursă MIRON, este datat 14 octombrie 1986, poartă ștampila CNSAS și cel puțin data de la care era disponibil la CNSAS 18.10.2002. Conținutul lui demonstrează că Miron (Gheorghe Mușat) acționează în linie cu motivul pentru care a fost încadrat informativ de securitate, ca turnător: ,,încadrarea informativă a deținuților”.

Textul informării (publicat pentru prima dată AICI, provine din dosarul de urmărire informativă ,,obiectiv FODOR”, făcut de Securitate lui Iulius Filip. Iată și textul, din 14 octombrie 1986.

,,După pedeapsa cu izolarea pe care a primit-o în luna august am remarcat o schimbare în comportarea lui FILIP IULIUS în sensul că a devenit mai reţinut în comentariile sale politice cît şi în relaţiile cu ceilalţi colegi de cameră schimbare datorată şi faptului că a primit reproşuri din partea fiecăruia, datorită atitudinii şi comportării lui în cameră şi în special datorită unor comentarii despre unii colegi de cameră, comentarii făcute în lipsa acestora. (Şi faţă de alţi deţinuţi de pe secţie). Ca urmare convorbirile lui cu ceilalţi colegi de cameră sînt reduse şi în general se rezumă la aspecte lipsite de importanţă. Sporadic, îşi manifestă nemulţumirea faţă de unele evenimente politice şi economice interne şi faţă de situaţia economică din ţara noastră, îndeosebi cu ocazia citirii unor articole din presa zilnică sau cotidiene săptămânale. În astfel de situaţii criticile lui sînt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid şi politica internă promovată de P.C.R. Contestă legitimitatea procesului de industrializare a ţării noastre luate de conducerea de partid şi de stat pe plan economic şi social îndeosebi după Congresul al IX-lea. Contestă deasemenea activitatea P.C.R. între cele două războaie mondiale şi consideră că mijloacele de publicare în masă dezinformează populaţia asupra acestei perioade cît şi în ceea ce priveşte prezentarea evenimentelor care au avut loc după anul 1944. Este un subiect asupra căruia Filip Iulius revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleaşi puncte de vedere şi anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democraţie şi că după această dată a fost instaurat “regimul dictatorii.”

Turnătoria lui Mușat la adresa lui Iulius FILIP vorbește peste timp, după 33 de ani.

Rețineți cronologia:

  1. Gheorghe Mușat face voluntar 20 de note informative despre deținuții din Aiud, anterior datei recrutării, de 13 iulie 1986.
  2. În data de 8 iulie 1986Augustin Lazăr (actualul procuror general al Romaniei), pe baza informărilor obținute de Gheorghe Lazăr de la informatori deja recrutați sau persoane care au turnat voluntar, încă nerecrutate, propune ca Iulius Filip să nu fie eliberat din închisoare și să ispășească întreaga pedeapsă, fără posibilitatea de a mai face cerere de eliberare condiționată.
  3. În 14 iulie 1986, o zi mai târziu după ce Gheorghe Mușat este recrutat ca informator sub numele Miron, Iulius Filip îi scrie această scrisoare lui Augustin Lazăr, actual procuror general, atunci ,,Președintele Comisiei de Propuneri”. Scrisoarea începe așa: ,,Frate române, am citit caracterizarea pe care mi-ați făcut-o și cunosc cine v-a pus la dispoziție materialul informativ
  4. Ulterior transmiterii acestei scrisori, turnătoria lui Gheorghe Mușat din 14 octombrie 1986, demonstrează că Iulius Filip a fost pedepsit încă o dată, cu IZOLARE, în luna august. Mușat își face datoria asumată de TURNĂTOR și raportează prin nota informativă din 14 octombrie 1986 că ,,Filip Iulius a devenit mai reținut în comentariile sale politice cât și în relațiile cu ceilalți colegi de cameră datorită faptului că a primit reproșuri din partea fiecăruia (nota mea: se înțelege că și din partea lui Mușat, în line cu angajamentul semnat), datorită atitudinii și comportării lui”
  5. Prin aceeași notă informativă, Gheorghe Mușat îl toarnă încă o dată pe Iulius Filip: ,,Criticile lui sunt îndreptate împotriva Partidului Comunist Român, conducerii superioare de partid” (…) ,,Este un subiect asupra căruia revine adesea dar de fiecare dată exprimă aceleași puncte de vedere și anume că înainte de 23 august 1944 în România exista democrație, și că după această dată a fost instalat ,,regimul dictatorial”’

Mai aveau nevoie Augustin Lazăr și Gheorghe Lazăr de alte argumente decât cele oferite prin turnătoria lui Gheorghe Mușat, că Iulius Filip ,,NU DĂ DOVEZI DE ÎNDREPTARE”?. Eu spun că erau suficiente, cu știința lui Augustin Lazăr, care oricât ar vrea să se vopsească acum în paiață a Securității, nu putea să nu aibă acces ca șef al Comisiei de propuneri la notele și susținerile lui Gheorghe Lazăr care curpindeau informările lui Gheorghe Mușat și ale altora.

Acest lucru demonstrează cu grad mare de probabilitate că, atâta timp cât Iulius Filip știa cine a pus la dispoziție ,,materialul informativ” – așa cum a arătat în scrisoarea către Lazăr din 14 iulie 1986, pentru care a fost băgat la izolare, și Augustin Lazăr ȘTIA atât despre Gheorghe Mușat, cât și despre angajamentul lui cu Securitatea.

Foarte probabil același Augustin Lazăr (sau urmașul lui) a făcut propunerea de eliberare condiționată în preajma lunii ianuarie 1988 a lui Gheorghe Mușat – informatorul ,,Miron”, tocmai pentru că Mușat, devenit în 1986 turnător și contribuind la menținerea în pușcărie a deținuților politici, ,,a dat dovezi de îndreptare/reeducare, pe deplin”.

Gheorghe Mușat a fost eliberat din închisoare înainte de termen și pentru că a contribuit la argumentele folosite de securitate ca adevărații deținuți politici să rămână în închisoare. Ca Iulius Filip.

Acest lucru nu putea fi validat atunci decât de Augustin Lazăr (actualul procuror general al Președintelui Iohannis) la acel moment șef al comisiei de propuneri din penitenciarul Aiud (sau de succesorulu lui). Iar validarea s-a făcut pentru cel pe care l-a cunoscut, informatorul Miron, și care este avocatul lui Klaus Iohannis în dosarul cu casele obținute prin fraudă, pe baza unui testament falsificat, așa cum ați putut citi în exclusivitate, în urmă cu mai mult de 2 ani, în februarie 2017, aici:

Romania’s Pitesti Court of Appeal rules against President of Romania who wanted to keep a house he got by fraud. Romania’s President was advised and defended by a former ‘’Securitate’’ officer in the case.

Ce s-a întâmplat cu Gheorghe Mușat/Informatorul Miron, după eliberararea lui înainte de termen, din Aiud.

Iulius Filip este eliberat din închisoare fix în urmă cu 32 de ani, în 13 aprilie 1987, după ispășirea INTEGRALĂ a pedepsei.

Gheorghe Mușat mai stă în misiunea sa informativă de turnare a deținuților politici, până în ianuarie 1988, iar referatul făcut de ofițerul de securitate Negrilă Silviu (Direcția a IV-a Cluj), dezvăluit pe baza documentelor CNSAS văzute de anchteonline.ro, este aprobat de maiorul Aioanei Constantin, Șef Serviciu V, Direcția IV, și este pus în libertate.

,,Informatorul deținut MIRON a fost recrutat la data de 13.07.1986, pentru acoperirea informativă a deținuților condamnați contra securității statului, fiind dirijat în acțiuni informative. In activitatea de informare a organului nostru, informatorul a avut un aport informativ foarte bun, furnizând peste 100 de materiale cu conținut operativ. Informatorul s-a dovedit loial, sincer atașat de organul nostru, preocupat de realizarea sarcinilor și păstrarea în deplin secret a conspirativității legăturii cu organul nostru. Pe parcursul verificării nu a rezultat să fie preocupat de comiterea unor acțiuni negative.”.

În 13 aprilie 1987, Iulius Filip, condamnat  pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste, este eliberat după executarea întregii pedepse de 5 ani și 4 luni închisoare.

Tot ancheteonline.ro a arătat că, după ce Mușat este pus în libertate în ianuarie 1988 ,,este contactat din nou de securiști care îi propun să îl urmărească pe un fost coleg de celulă, ce tocmai ieșise și el din închisoare, după ce inspășise 6 ani pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste‘‘. Iulius Filip?

Documentele văzute de ancheteonline.ro arată că Gheorghe Mușat ,,își arată hotărârea de sprijini organele de securitate” și se întâlnește cu fostul său coleg. Cu alte cuvinte, Gheorghe Mușat repetă rețeta turnătoriilor voluntare, de data aceasta aflat în libertate și cu angajamentul de turnător ,,Miron” expirat, întrucât, prin punerea în libertate, scopul transformării oficiale a lui în turnătorul Miron începând cu 13 iulie 1986 ,,acoperirea informativă  a deținuților contra securității statului” nu mai putea fi îndeplinit, întrucât Mușat era liber și nu mai avea acces la deținuți.

Era nevoie nevoie astfel să fie reciclat și să treacă pe un alt palier de conspirativitate, după eliberare?  Securitatea făcea asta în acele vremuri…

La dosarul care a stat la baza declarării în primă instanță a activității de poliție politică a lui Gheorghe Mușat, se găsește, potrivit ancheteonline.ro și un raport din martie 1988, întocmit de șeful Securității București, colonelul Gheorghe Goran, prin care propune ,,reînregistrararea informatorului Miron”. Martie 1988. 

La momentul investigației ancheteonline.ro (Mihai Ionescu, Septembrie 2010), SRI nu mai trimisese la CNSAS, deși legea obligă, soluția dată de Securitate privind propunerea ,,reînregisrării informatorului Miron” și trecerea pe un alt palier de conspirativitate a acum avocatului, Gheorghe Mușat.

Deși  nu a fost tranmisă de SRI la dosar, ne putem închipui ce soluție putea să aibă o propunere de reînregistrare ca informator făcută de Șeful Securității București, care trebuia aprobată de aceeași persoană, respectiv tot șeful Securității București? Exceptând situația în care Gheorghe Goran era complet nebun, eu nu pot întrezări o soluție de respingere a propriei propuneri.

Ulterior momentului propunerii colonelului de Securitate Goran Gheorghe (șeful securității municipiului București), respectiv în noiembrie 1988 (la 8 luni după propunerea de reînregistrare a lui Mușat), tot în dosarul de urmărire informativă a a lui Iulius Filip (dosar FODOR) apre o notă datată 13 noiembrie 1988:

,,În cadrul acțiunii ,,Petarda”, vă rugăm să ne comunicați cât mai urgent posibil cum este cunoscut de către dvs. Numitul Filip Iulius”. A comunicat Gheorghe Mușat ,,cum este cunoscut” de către el Iulius Filip, în urma notei din 13 noiembrie 1988?

Dacă da, înseamnă că cel mai probabil revoluția din 1989 l-a prins pe un alt palier de conspirativitate, unul în care șeful Securității București i se adresa colegial, cu ,,dvs

Iulius Filip era încă în țară la momentul 13 noiembrie 1988. El a părăsit România, împreună cu întreaga familie în 13 decembrie 1988, la o lună după ce șeful securității București cerea informații despre el. Dosarul lui de urmărire informativă ,,FODOR” se încheie abia în 29 iunie 1989, dat fiind că rămăsese fără obiect pentru Securitatea din România (Iulius Filip părăsind țara în 13 decembrie 1988 și mutându-se cu familia în SUA).

A predat SRI dosarul ,,Petarda” la CNSAS și răspunsul comunicat în urma solicitării din 13 noiembrie 1988 a colonelului Goran, cel care a propus reînregistrarea informatorului Miron? NU!.

Acest lucru este relevat într-un interviu din 20 octombrie 2014, cu Valentin Hurduc, cel care a publicat ziarul clandestin ,,Luneta” și care, la o zi după ce colonelul Goran cerea informații în această operațiune, punea, în 14 noiembrie 1988,  teanc de manifeste pe portbagajul unui autoturism LADA, înmatriculat cu ,,corpul diplomatic”, la intersecția străzilor Sahia cu Batiște (ceea ce dovedește că Securitatea avea din timp informații privind tipărirea și răspândirea unor manifeste).

De ce ar fi răspuns SRI în septembrie 2004 că ,,în urma verificărilor efectuate în evidențele de securitate nu a fost identificate documentele menționate”, deși din nota șefului securității București, Goran reiese că s-au făcut acțiuni în dosarul ,,Petarda”? CUMVA PENTRU A ÎȘI PROTEJA INFORMATORII/OFIȚERII ACOPERIȚI/CADRELE DE ÎNCREDERE PRELUATE DUPĂ 1989, la SRI?

Ce statut a avut Gheorghe Mușat, fost ofițer al securității și turnător de deținuți politici sub numele ,,Miron” după momentul propunerii de reînregistare, ca turnător, din martie 1988? Într-un episod următor. Până atunci:

Concluziv pentru acest prim episod:

  • Gheorghe Mușat fost ofițer al Securității și actual avocat al Președintelui Klaus Iohannis, l-a turnat la Securitate pe deținutul politic Iulius Filip
  • Turnătoriile lui Gheorghe Mușat făcute în penitenciarul Aiud, au fost folosite de Gheorghe Lazăr, cadru al Securității și de Augustin Lazăr (președintele comisiei de propuneri) pentru a înrăutăți situația deținuților politici. Pentru Iulius Filip asta a însemnat inspășirea INTEGRALA a pedeapsei, și eliminarea posibilității de a fi eliberat condiționt, deși nu fusese pedepsit, exclusiv pe turnătorii: ,,nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, ,,e dușmănos”
  • Augustin Lazăr, șeful comisiei de propuneri din Penitenciarul AIud, nu poate pretinde că nu îl știe pe Gheorghe Mușat încă din 1986 (sau chiar mai devreme)
  • Klaus Iohannis refuză să semneze cererea de revocare a lui Augustin Lazăr – încă procuror general al României.
  • Klaus Iohannis a fost apărat în procesul civil în care a pierdut casa pe care o obținuse în urma unui testament falsificat de Gheorghe Mușat, fostul ofițer al Securității și turnător al deținuților politici.
  • Augustin Lazăr, ca procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba a semnat rezoluțiii de clasare în dosarul caselor obținute prin fraudă de familia Iohannis, punând la mapa profesională în scopul de a fi numit de către Iohannis procuror general al României în 2016, rezoluția de clasare în dosarul cu casele al lui Iohanni.
  • În acest moment, pe rolul Parchetului General condus de Augustin Lazăr, există o plângere penală privind câștigurile obținute de soții Iohannis din casele luate prin fraudă. Avocatul lui Carmen Iohannis la Parchetul condus de Augustin Lazăr este din casa de avocatură a fostului ofițer al Securității, Gheorghe Mușat.
  • Augustin Lazăr ascunde faptul că avocații Mușat o asistă pe Carmen Iohannis în dosarul penal.Iată cum.
  • Klaus Iohannis nu semnează propunerea lui Tudorel Toader de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.

Fac precizarea că în data de 10 decembrie 2018 (în urmă cu 4 luni) am adresat următoarea întrebare domnului Augustin Lazăr (emailul meu în original, mai jos): ,,Având în vedere că (…) familia Iohannis a fost reprzentată de casa de avocatură a fostului lucrător al Securității, Gheorghe Mușat, condamnat înainte de 1989 pentru deturnare de sume din fondurile Securității Statului și despre care există informații publice că ar fi fost recrutat în penitenciarul Aiud sub numele ,,Miron”, fără să facă poliție politică, vă rog să îmi comunicați: a) ,,dacă doamna Carmen Iohannis este reprezentată convențional în prezentul dosar penal de avocați ai casei de avocatură Mușat și Asociații SPARL/SCPA. 

Răspunsul lui Augustin Lazăr, oferit ,,cu celeritate” în 11 decembrie 2018 este fascinant pentru cel care pretinde după 4 luni că abia acum se vorbește despre Penitenciarul Aiud.

Prin adresa nr. 1581/VIII-3/2018 din 11 decembrie 2018, Augustin Lazăr, refuză să îmi confirme ceea ce eu știu din 2 surse că avocații fostului lucrător și turnător al Securității, Gheorghe Mușat, s-au ocupat de dosarul deschis pe numele lui Carmen Iohannis, dosar tergiversat de procurorii din suboridnea lui Augustin Lazăr, prin audieri inclusiv noaptea. Gheorghe Mușat s-a ocupat și de dosarul civil al lui Iohannis în care statul a obținut restituirea caselor ajunse prin fraudă în patrimoniul familiei Iohannis.

Iată răspunsul lui Augustin Lazăr

 

Cat aș da să fi văzut reacția lui Augustin Lazăr, în 10 decembrie 2018, când i-am reamintit prin această solicitare de date de interes public că turnătorul Miron și apărătorul lui Klaus Iohannis a fost recrutat în penitenciarul Aiud, acolo unde el a fost președintele comisiei de propuneri!!!!

Mai poate pretinde vreodată Augustin Lazăr că nu l-a cunoscut pe Gheorghe Mușat, avocatul lui Klaus Iohannis?

Mai poate pretinde vreodată Klaus Iohannis că nu a beneficat de serviciile (și încă beneficiază) unor foști securiști și turnători ai securității, care au înrăutățit situația juridică a deținuților politici de la Aiud?

Poate nega Klaus Iohannis că  legăturile documentate dintre turnătorul securității – Gheorghe Mușat și ,,biciul securității” – Augustin Lazăr (cel pe care Iohannis refuză să îl revoce) trec, prin intermediul lui Gheorghe Mușat, prin penitenciarul Aiud,?

Mai pot pretinde Klaus Iohannis sau Augustin Lazăr că ,,scandalul Aiud” a fost inițiat la sfârșitul lui martie 2019 pentru a fi împiedicat să candideze fostul procuror comunist, în condițiile în care personal, în decembrie 2018, i-am reamintit lui Lazăr, ceea ce nu a uitat nicio zi din viața lui de procuror comunist și procuror de protocol, că îl știe pe Gheorghe Mușat, de la Aiud, unde acesta a turnat la Securitate?

Sau este momentul ca Augustin Lazăr să înțeleagă ceea ce am afirmat public încă din octombrie 2018, și anume că lustrarea sa a început? Am scris asta, aici:

Episodul I – Multe DE CE-uri. Judecatori si procurori de ,,protocol” din civil și penal fac scut să-l apere de lustrație pe Augustin Lazăr.

Gheorghe Mușat a fost și va rămâne mereu turnătorul Miron, și este cel care, așa cum a apărut în spațiul public încă de ieri, l-a turnat pe disidentul Iulius Filip. Asta chiar dacă  ICCJ, instituție aflată sub protocol cu SRI,  a anulat în 25 februarie 2014 verdictul de poliție politică stabilit de Curtea de Apel București (CNSAS a argumentat cu alte cazuri decât Iulius Filip propunerea de constatare a calității de colaborator al Securității și poliție politică).

Despre cum și-a construit apărările încă din timp pentru a întoarce la ICCJ decizia Curții de Apel București și despre ceea ce pot să numesc Rețeaua Mușat, care leagă ocult persoane cheie din casa sa de avocatură cu instituții cheie ale statului de drept aflate sub tutela SRI prin protocoale TICĂLOASE, de la ICCJ, Curți de Apel, Parchetul General, inclusiv din Inspecția Judiciară, am mai scris, dar voi veni cu detalii și informații suplimentare documentate în ultimii 3 ani, într-un episod următor.

Despre fotografie: În stânga – Gheorghe Mușat – turnătorul Miron. La dreapta lui – Andrei Muraru acum consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis. Andrei Muraru a fost între 2012-2014 Președintele Institutului pentru investigare a Crimelor Comunismului. Perioada coincide cu cea în care Gheorghe Mușat a fost declarat colaborator al Securității și că a făcut poliție politică (21 decembrie 2011). Ca președinte IICMER a început campania de deconspirare a foștilor torționari din regimul comunist (Vișinescu, Ficior), dar s-a oprit după doar 2. Nu a mai continuat cu investigațiile în privința torționarilor de la Aiud, contomporani cu sursa ,,Miron”. A demisionat de la Institut în martie 2014, la numai câteva zile după ce prietenoasa ICCJ, aflată sub protocol cu SRI, anulează, pe calea excepției, decizia de poliție politică a lui Gheorghe Mușat. În decembrie 2014, Muraru devine consilierul prezidențial al lui Iohannis, nemaiapucând vreodată să îl investigheze pe Mușat

 

Facebook Comments

Exclusiv

O noua competie nationala trecuta cu succes de sportivii paralimpici constanteni coordonati de Ion Gembasanu

Publicat

pe

De

Cei mai merituosi membri ai Asociatiei Judeteane Constanta a Sportului pentru Persoanele cu Handicap au participat in perioada 18 – 21 iulie la intrecerea nationala paralimpica „Cupa Ana Lugojana” ajunsa la cea de-a XXIII-a editie, eveniment sportiv ce s-a desfasurat la Lugoj, in judetul Timis.

Delegatia constanteana a fost prezenta la acest festival al sportului paralimpic cu nu mai putin de 11 sportivi, care s-au deplasat cu un vagon special pentru astfel de persoane pus la dispozitie de CFR Constanta. Insa acestia au fost nevoiti sa-si plateasca singuri cheltuielile cu cazarea si inscrierea in competitii, deoarece autoritatile locale responsabile de finantarea acestor activitati a perosanelor cu dizabilitati au ridicat inca o data din umeri, in frunte cu reprezentantii Consiliului Judetean, care nu au gasit in propria visterie „fabuloasa” suma de 3.000 de lei, motivand ca nu au gasit „forma legala” pentru aceasta finantare, in conditiile in care legea chiar ii incurajeaza sa-si indrepte atentia catre aceste persoanele vulnerabile!

Si pentru ca fiecare dintre ei au dat tot ce au putut in arena competitiilor sportive, merita mentionate toate cupele si medaliile obtinute de acestia:

  • Dascalu Anisoara:
    • Locul I la aruncarea greutatii sportivi deplasabili;
    • Locul I la viteza 100m sportivi deplasabili;
    • Locul al II-lea la tenis de masa simplu sportivi deplasabili;
    • Locul al III-lea la tenis de masa dublu sportivi deplasabili;

  • Smau Luminita:
    • Locul I la tenis de masa simplu sportivi in carucior;
    • Locul al II-lea la tenis de masa dublu sportivi in carucior;
    • Locul al III-lea la tenis de masa open sportivi in carucior;
    • Locul al III-lea la darts sportivi in carucior;
    • Locul al III-lea la aruncarea sulitei sportivi in carucior;
  • Palabuiuc Raducu:
    • Locul I la aruncarea greutatii sportivi deplasabili;
    • Locul al III-lea la aruncarea sulitei sportivi deplasabili;
    • Locul al III-lea la viteza 100m sportivi deplasabili;
    • Locul al III-lea la tenis de masa simplu sportivi deplasabili;
  • Toader Nicusor:
    • Locul I la aruncarea sulitei sportivi deplasabili;
    • Locul al II-lea la tenis de masa dublu sportivi deplasabili;
  • Ene Mitica:
    • Locul al III-lea la aruncarea greutatii sportivi deplasabili;
    • Locul al III-lea la sah;

  • Gembasanu Ion:
    • Locul al II-lea la tenis de masa dublu sportivi in carucior;
    • Locul al III-lea la tenis de masa simplu sportivi in carucior;
  • Pribaga Ionut:
    • Locul I la aruncarea greutaii sportivi deplasabili;
    • Locul al III-lea la tenis de masa dublu sportivi deplasabili;
  • Lazarica Florin:
    • Locul al II-lea la aruncarea greutatii sportivi deplasabili;
    • Locul al II-lea la viteza 100m sportivi deplasabili;
  • Mamait Ionut:
    • Locul al II-lea la aruncarea greutatii 100m sportivi deplasabili;
  • Severin Bogdan:
    • Locul al III-lea la aruncarea greutatii 100m sportivi deplasabili;
  • Trofin Aurica
    • Locul al III-lea la tenis de masa dublu sportivi deplasabili.

„Vreau inca o data sa felicit sportivii paralimpici constanteni pentru abnegatia de a nu renunta niciodata si a da totul la aceste intalniri sportive nationale. Iata ca rezultatele merituorii inregistrate la Galati in luna mai au fost confirmate, iar de data aceasta toti sportivii nostri au prins un loc pe podiumul de premiere. Multumesc inca o data Primariei Constanta prin Directia Generala de Asistenta Sociala Constanta, care ne ajuta la activitatile sportive locale si ONG-ului Asociatia Sport Pentru Sanatate, partenerul nostru la organizarea evenimentelor sportive, dar si la pregatirea sportivilor, dar si sa trag un semnal de alarma catre celelalte institutii publice locale, care de data aceasta ne-au neglijat, participarea la Cupa Ana Lugojana facandu-se in exclusivitate din fonduri proprii. Pentru a preintampina astfel de situatii, avem de gand sa deschidem un atelier protejat in care mambrii nostri sa confectioneze obiecte artizanale, iar participarea la concursurile paralimpice nationale sa fie sustinute din fondurile provenite de aici”, a spus la revenirea in oras domnul Ion Gembasanu, presedintele Asociatiei Judeteane Constanta a Sportului Persoanelor cu Handicap, care cu un ochi rade, mandru de sportivii sai, dar cu celalat plange, fiind constient de eforturile pe care trebuie sa le faca in continuare in relatiile cu autoritatile locale pentru a-si duce la bun sfarsit misiunea pe care si-a asumat-o, aceea de a ajuta la integrarea persoanelor cu dizabilitati in societate si la constientizarea faptului ca practicarea sportului are un rol benefic atat in mentinerea sanatatii fizice si psihice a fiecaruia dintre noi, cat si in dezvoltarea personala si in comunicarea dintre oameni.

Articolul O noua competie nationala trecuta cu succes de sportivii paralimpici constanteni coordonati de Ion Gembasanu apare prima dată în Ziarul Nationalul.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

DNA intra in Guinness World Records!/Tot in sens negativ, desigur

Publicat

pe

De

Cand noii Securitati, SRI, i s-a luat jucaria numita Directia a VI-a Cercetari penale[1], mai marii institutiei ”democratice a statului de drept” si-au chinuit mintile – pe perioada a trei mandate de director – sa gaseasca o solutie, chiar si de compromis, sa-si ia inapoi ”cercetarea penala” identificand, printre parchetele specializate, o unitate pe care sa o transforme in Divizie Penală a SRI, un fel de remorca cu rotile dezumflate, strans cuplata la capul tractor.  

Munca aceasta toxica a dat rezultate nesperate in mandatul stalinist al tandemului Maior-Coldea, sub bagheta maestrului de ceremonii funebre, Basescu, si a apendicului CSAT, cu largul concurs al mamei catuselor si arestarilor televizate, doctorita Kovesi Laura Codruta si al ”paraditorilor” din structura centrala si, mai ales, din teritoriu, aflati intr-o competitie gen ”Cincinalul in patru ani si jumatate” (adica cat mai multe arestari pe zi per capita de tovaras procuror DNA).

Cunoasteti ca, atunci, s-au dat celebrele HCSAT secrete si s-a incheiat puzderia de Protocoale si mai secrete dintre SRI si tot ce misca si sufla in Romania, pana chiar si cu Baroul de avocati Bucuresti (daca va inchipuiti!). Toate neconstitutionale si contrare Codului de procedura penala!

Acum, sa revenim la topic.

Urmarind evolutia conflictului deschis dintre SRI si unul dintre fostii sai ofiteri, col. Gulianu Florin, tragem concluzia ca rapoartele catre director, sesizarile penale (plangeri si denunturi) la PICCJ si DNA, sesizarile Comisiei de control parlamentar asupra activitatii SRI, Comisia de petitii si abuzuri din Senat, CNSAS, memoriul adresat Presedintelui Romaniei si darea in judecata a Serviciului in contencios administrativ la CA Ploiesti si ICCJ[2], trebuie sa-i fi lovit naprasnic pe Coldea, Maior, Puiu, Ghita si alti securisti de vaza de prin Consiliul director al Serviciului Român de Informaţii.

Supararea a fost asa de mare – după ce a păţit asemenea afronturi, tocmai la ce-au ţinut cel mai mult (imaginea de incoruptibilitate, de lipsa abuzurilor, de dreptate si transparenta si neimixtiune in Justitie, prin ”campurile tactice” ale lui Mitica Dumbrava, generalul plagiator) – incat, considerand de netolerat demersurile legale si legitime ale colonelului, Coldea & Co. si-au zis in barba, asemeni lui jupân Dumitrache: ”Dacă nu i-o ajunge ce i-oi da eu moftangiului, să-mi tai mie favuridele!”

Despre practicile ilegale ale tandemului DNA si SRI am tot dezvaluit grozavii de cativa ani de zile, multe fiind in exclusivitate.

Avertismentele institutionale ale col. ® SRI Gulianu Florin transmise, impreuna sau separate cu/de mr ® SRI Florea Daniel, inca de la inceputul anului 2013, privind derapajele grave de la lege ale unor “cimpazei” din conducerea SRI,  le-au atras acestora o asemena ”mânie proletară“, incat sinistrul tandem SRI-DNA i-au trantit primului 2 (doua) dosare penale.

Noi nu stiam, pana pe 22.04.2019, decat de faimosul ds. nr. 150/P/2014 al ST Ploiesti al DNA, un fake al grobienilor procurori: RĂILEANU CERASELA, ONEA LUCIAN GABRIEL si al ”ZDREANŢEI DE PORTOCALĂ, in care, pentru a-i face lui Gulianu perchezitia domiciliara din 27.01.2016 (acesta neavand nicio calitate procesual penala de faptuitor, suspect sau inculpat, si nu o are nici acum), au chemat 4 (patru) plutoane ale celebrei Brigazi Speciale de Interventie a Jandarmeriei Romane, ”Vlad Tepes” Bucuresti.Bani aruncati pe fereastra!!

Iata ca, din nou, DNA intra in Guinness World Records! Tot in sens negativ, desigur. Noi declaram, cu mana pe inima, ca NU am mai vazut asa ceva!

Prin adresa emisa in ds. nr. 442/P/2015 datată 22.04.2019, Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei, îl informează pe col ® Gulianu Florin, DUPA O JUMĂTATE DE DECENIU, ca a fost interceptat si supravegheat tehnic in perioada 27.07.201424.09.2014 intr-un dosar penal cu urmarirea penala inceputa in rem in … 2015.

Termenul prevazut de lege este de 10 (zece) zile de la finalizarea supravegherii.

Dispozițiile alin. (3) al art. 306 C. pr. pen. stipulează că ,,după începerea urmăririi penale, organele de cercetare penală strâng și administrează probele.

În conformitate cu dispozițiile art. 140 alin. (1) C. pr. pen., supravegherea tehnică poate fi dispusă numai în cursul urmăririi penale (s.n.), la cererea procurorului, de catre judecătorul de drepturi și libertăți.

In concluzie:

– culegerea și strângerea de date și informații cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și la persoana presupusă a fi implicată în săvârșirea ori pregătirea săvârșirii unei infracțiuni este impusă de dispozițiile art. 306 alin. (1) C.pr.pen.;

– strângerea datelor necesare declanșării procesului penal prin începerea urmăririi penale in rem se efectuează tocmai pentru a se constata dacă sunt sau nu temeiuri pentru declanșarea procesului penal;

– declanșarea procesului penal prin începerea urmăririi penale nu garantează dreptul la apărare al făptuitorului, care nu are în acest moment calitatea de suspect ori inculpat;

– atât în faza culegerii de date și informații, cât și în faza declanșării procesului penal prin începerea urmăririi penale cu privire la fapta constatată a fi săvârșită (in rem), mijloacele de probă administrate nu sunt cunoscute de făptuitor, întrucât nu a dobândit calitatea de suspect sau inculpat;

– datele și informațiile culese ori mijloacele de probă administrate pot conduce la infirmarea săvârșirii unei fapte penale ori la infirmarea implicării făptuitorului în săvârșirea unei fapte incriminate de legea penală, caz în care nu va dobândi, în raport cu rezultatul investigațiilor, calitatea de suspect sau inculpat;

– declanșarea unui proces penal prin începerea urmăririi penale in rem doar pe considerentul de a cataloga investigațiile efectuate ca probe, în lipsa existenței unei constatări preliminare a conturării unor temeiuri cu privire la fapta reclamată sau denunțată ca fiind săvârșită, nu reprezintă voința legiuitorului;

– dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale doar pe considerentul că numai în aceste condiții se asigură accesul suspectului sau al inculpatului la probe, în lipsa constatării unor presupuneri (bănuieli) rezonabile, nu reprezintă voința legiuitorului, ci formularea unei acuzații nefondate;

– voința legiuitorului nu a fost aceea ca în toate cauzele având ca obiect sesizări să se dispună începerea urmăririi penale in rem, atunci când sesizarea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, întrucât a condiționat începerea urmăririi penale de constatarea că o faptă a fost săvârșită;

– voința legiuitorului nu a fost aceea ca, pentru a se asigura accesul la probele administrate, garantarea dreptului la apărare și posibilitatea emiterii unei soluții, să se dispună efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană anterior conturării unor indicii privitoare la implicarea sa în activități incriminate de legea penală, ci aceea ca în cazul conturării unor indicii privitoare la implicarea unei persoane în săvârșirea unei fapte penale, acelei persoane să i se respecte drepturile prevăzute de lege.

Cu alte cuvinte, nu putem să atribuim unui făptuitor calitatea de suspect, prevalându-ne de o așa-zisă obligație impusă de lege, întrucât atribuirea acestei calități are consecințe juridice, chiar și în cazul existenței posibilității de a emite o soluție de netrimitere în judecată;

– începerea urmăririi penale in rem și in personam angajează răspunderea organului de urmărire penală, în condițiile stipulate de lege;

– rezultatul oricărei activități de obținere de date și informații poate fi valorificat ulterior ca probă în procesul penal și poate fi contestat de suspect sau inculpat prin intermediul unui alt mijloc de probă.

De altfel, SRI l-a amenintat explicit, fara jena, pe Gulianu cu represalii si dosare penale, culmea ca in scris, cu adresa semnata de un agarici de la Relatii cu Publicul (ticluita de ”geniile pustii” ale Directiei Juridice) purtand sigiliul rotund al institutiei, inscris (ce sa vezi!) confiscat la perchezitia domiciliara din 27.01.2016 (care, acum, se afla la DNA – Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiunile de coruptie savarsite de militari.

Domnule Hellvig, nu mai amenintati oamenii cu savarsirea de infractiuni !! Vedeti ca adresa SRI este inregistrata cu nr. 54666/15.04.2015.

Ne intrebam din nou: cum s-au obtinut mandatele de supraveghere tehnica in 2014, intr-un dosar cu urmarirea penala inceputa in rem in 2015?!  (Ec Adrian Radu).

 

[1] Organele Serviciului Român de informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.(art. 13 din Legea nr. 14/1992)

[2]  Parchetul General, DNA – ds. nr. 83/P/2014, ds. nr. 84/P/2014, ds. nr. 109/P/2014 si ds. nr. 125/P/2014 cu faptele de coruptie din Serviciu si nr. 104/P/2017 cu abuzul in serviciu savarsit de Maior, Coldea, Piui si Ghita in legatura cu neverificarea col. Marin Constantin la CNSAS inainte de a-l numi sef la SRI Prahova si, apoi, la Dambovita; in 25.08.2014 Comisia permanenta comuna a Parlamentului pentru controlul activitatii SRI, inregistrate la nr. 4c-20/159/29.09.2014 si 4c-/161//29.09.2014; Comisia de abuzuri si petitii din Senat – nr. 4c-20/6/08.01.2016; Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) – nr. P 2551/14.08.2014); Curtea de Apel Ploiesti, ds. nr. 395/42/2014 si nr. 395/42/2014*, rejudecare dupa recurs cu casare.

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

5 Criterii importante de alegere a casei de pariuri

Publicat

pe

De

Daca sunteti pasionati de pariurile onlline, dar si de meciurile sportive in aceeasi masura, va trebui sa aplicati anumtie criterii, astfel incat sa va alegeti cat mai bine casa de pariuri. In functie de aceste criterii, nu veti avea dificultati in a va gasi casa de pariuri cea mai potrivita pentru voi.

Multe sporturi dintre care sa alegeti

Va trebui sa va alegeti platforma spre care va orientati in functie de optiunile de pariere pe care le veti avea. Daca gama este una mai diversificata, veti avea sanse mai mari de a prinde un bilet castigator. De exemplu, puteti sa alegeti o casa dde pariuri precum Betano, aceasta punandu-va la dispozitie mai multe nise de interes, pe care le-ati putea accesa. Va veti mari in acest fel probabilitatea de reusita. Veti avea mai multe domenii spre care sa va orientati pe aceasta platforma si veti putea gasi chiar si pariurile ce fac leegatura cu jocurile de retea.

Transmisiunile live

La fel de importanta este posibilitatea de a dispune de transmiterea unui meci in timp real. Va veti putea astfel imbunatati strategiile de pariere, fiind la curent cu evenimentele caree se vor desfasura live. Experienta parierii va fi cu mult imbunatatita si veti avea si o perspectiva mai buna asupra lumii sportului.

Numarul mare de oferte

In ceea ce priveste intrarea in posesia unui castig, veti vedea ca posibilitatile vor fi nelimitate din acest punct de vedere. Daca doriti sa va faceti o parere despre posibilitatile oferite de o anumita platforma, va trebui sa intrati pe platforma respectiva si sa cautati informatii cu privire la acest lucru.

Diversitatea in ceea ce privesc modalitatile de plata

Desi societatea a evoluat destul de mult, tot va trebui sa verificati acest aspect si anume la regimurile de alimentare. Veti vedea ca unele case de pariuri online opteaza pentrru variante de depunere precum cardul de credit sau de debit, transfer bancar, nettler sau skrill. Acordati de fiecare data o atentie sporita detaliilor pentru ca aceste metode vin de obicei si cu anumite cerinte pe care trebuie sa le indepliniti.

Posibilitatea accesarii platformei de oriunde

Este important sa va bucurati de micile placeri, in acest caz pariurile online, de oriunde va aflati. Multe case de pariuri pun la dispozitie aceste posibilitati de accesare a platformei , cele mai multe case de pariuri fiind disponibile chiar si prin intermediul aplciatiilor, chiar de pe telefonul mobil, functionand fara probleme.

 

Articolul 5 Criterii importante de alegere a casei de pariuri apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Sibiu

Exclusiv8 ore inainte

O noua competie nationala trecuta cu succes de sportivii paralimpici constanteni coordonati de Ion Gembasanu

Cei mai merituosi membri ai Asociatiei Judeteane Constanta a Sportului pentru Persoanele cu Handicap au participat in perioada 18 –...

Afaceri9 ore inainte

Link building România

Scopul prezenței online a celor mai multor site-uri este acela de a obține vizibilitate pentru produsele sau serviciile disponibile. Cum...

Exclusiv15 ore inainte

DNA intra in Guinness World Records!/Tot in sens negativ, desigur

Cand noii Securitati, SRI, i s-a luat jucaria numita Directia a VI-a Cercetari penale[1], mai marii institutiei ”democratice a statului...

Exclusiv2 zile inainte

5 Criterii importante de alegere a casei de pariuri

Daca sunteti pasionati de pariurile onlline, dar si de meciurile sportive in aceeasi masura, va trebui sa aplicati anumtie criterii,...

Exclusiv3 zile inainte

“Haideţi să vă spun ce a făcut zilele trecute Licu, pe viaţa micuţei Sorina”

Adică toate măgăriile cu numărarea voturilor prin soft au fost de pomană? Pe românește, CCR a decis, în unanimitate, că...

Exclusiv4 zile inainte

Ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din raportul nr.63986/28.11.2008?

Adică toate măgăriile cu numărarea voturilor prin soft au fost de pomană? Pe românește, CCR a decis, în unanimitate, că...

Exclusiv5 zile inainte

Comunicat de Presa/ Asociatia Victimelor Abuzurilor Directiei Nationale Anti-Coruptie din Romania

Asociatia Victimelor Abuzurilor Directiei Nationale Anti-Coruptie din Romania (AVADNAR) constituie o entitate civica care reprezinta interesele tuturor victimelor abuzurilor DNA,...

Exclusiv5 zile inainte

PROMO/“Famiglia” de la DNA ST Ploiesti, reabilitarea drumului de centura al municipiului Targoviste si fostul consilier al lui Băsescu, Theodor Berna

DNA ST Ploiesti, probabil in cardasie cu Structura Centrala, incearca cu disperare sa musamalize un caz grav de coruptie si...

Exclusiv6 zile inainte

MAI “crapa” de deontologie profesionala/Seful IPJ Gorj- sex cu amanta si musamalizari ordinare in instanta, ca razbunare

A fost o  sedinta lunga…in cadrul Judecatoriei Motru….pana si judecatorul, nenea asta care decide si dispune ,, in numele legii”...

ExclusivO săptămână inainte

Remanierea a dezamorsat o posibilă demonstraţie de 10 august

Ion Cristoiu a declarat pentru MEDIAFAX că remanierea miniştrilor Carmen Dan (Interne) şi Teodor Meleşcanu (Externe) era necesară, aparent într-o...

Ce este un advertorial Ce este un advertorial
AfaceriO săptămână inainte

Ce este un advertorial?

Pentru a obține o poziționare cât mai bună în căutările Google, orice site are nevoie de o vizibilitate cât mai...

ExclusivO săptămână inainte

PSD doreşte să aibă candidat propriu. Voi vorbi cu Tăriceanu despre o susţinere în turul doi

In prezent repatrieri  este cuvantul care se rosteste cu o doza de tristete, dar face cinste si firmelor care se ocupa...

ExclusivO săptămână inainte

Despre repatrieri numai de bine

In prezent repatrieri  este cuvantul care se rosteste cu o doza de tristete, dar face cinste si firmelor care se ocupa...

ExclusivO săptămână inainte

Alan Turing, noul chip de pe bancnota de 50 de lire sterline. Geniul din Bletchley Park, primul gay care primeşte o asemenea onoare

Motto ” Pentru că regele Babilonului s-a oprit la o răspântie, unde încep două drumuri, şi stă să ghicească: scutură săgeţile,...

AfaceriO săptămână inainte

Camere supraveghere exterior de top doar la 1CCTV

Securitatea unui spatiu reprezinta un aspect ce preocupa orice proprietar, fie ca este vorba despre propria locuinta sau propria afacere....

ExclusivO săptămână inainte

Sistemul de pensii private a avut o evoluţie pozitivă în primul trimestrul al anului

Motto ” Pentru că regele Babilonului s-a oprit la o răspântie, unde încep două drumuri, şi stă să ghicească: scutură săgeţile,...

Știrile Săptămânii