Apoi începe o ferventă deghizare ,,telectuală” cu două facultăți și un doctorat în 2004, la Universitatea din Craiova, unde în 2001 devenise cadru asociat, în 2005 lector universitar, iar în 2008 conferențiar universitar. Practic 11 ani (2001-2012) le predă studenților etică, moralitate și să nu fure, prestând ,,activitate didactică și de cercetare”. Semnând zeci de articole ,,științifice” într-o limbă pe care nu o cunoaște. Apoi devine profesor.

La sfârșitul acestui ciclu profesional, Nicu Marcu are trei mari averi: O dacie Papuc, un Matiz și cunoștințe minimale de limba engleză, pe care și le lasă în conservare cel puțin până în luna septembrie a anului 2017. Potrivit CV-ului, în Septembrie 2017, când era consilier la Curtea de Conturi, Nicu Marcu era încă utilizator debutant al limbii engleze (nivel A2).

Atfel, până la 49 de ani, respectiv 2017, Nicu poate să înțeleaga unele lucruri foarte simple legate de familie și câte ceva de la locul de muncă, dacă i se vorbește rar și în propoziții scurte, ba poate chiar și să scrie propozițiii scurte, pe chestiuni familiare. Nivelul A1 este cel mai slab pe o scală care cuprinde A1, A2, B1, B2, C1, C2 și cel în care vorbitorul este calificat să țină un toast – ,,Hai Noroc”, A2 este imediat peste ”Hai Noroc Vericule! Ce facuși? Scrisăși un articol științific?” iar C2 este cel mai ridicat, cel în care vorbitorul poate să prezinte oricând teme complexe, cu maximă încredere și articulat, chiar și unei audiențe care nu este familiară cu tema.

Pentru a scrie și comunica articole științifice în limba engleză este necesar cel puțin C1. Cum poți înțelege ce au scris alți autori în lucrări pe care le citezi (sau nu) dar și să ,,împingi”, în limba engleză, nivelul cercetării unor autori celebri, mai sus decât au făcut-o ei, dacă ești ,,debutant”? În mod real, nu poți.

Faptul că Nicu Marcu a fost cel puțin până în septembrie 2017 un debutant A2 nu l-a împiedicat însă să își asume peste 68 de articole ,,științifice” în limba engleză, în numai 9 ani (WoW!) și foarte puține ca și unic autor. Nicu ,,A2” Marcu a participat la 13 studii in conferințe naționale și internaționale, a fost ,,director de proiect” la 5 granturi ,,câștigate” prin ,,competiție națională și internațională” (nivelul lui de A2 fiind sub nivelul de înțelegere și vorbire al lui R2D2) și desigur, a publicat și 10 cărți ?

Necunoașterea limbii engleze în timp ce publica articole ,,științifice” în limba engleză (și le prezenta) este un prim argument că Nicu Marcu de la ASF este un FAKE și un cocoțat în funcții extrem de bine plătite al statului român, pe alte criterii decât competența.

Dar este mai mult decât atât: un hoț de cuvinte, un plagiator.

Președintele Consiliului Național de Integritate (2007-2011), lectorul, conferențiarul este un hoț de cuvinte și acum Președinte ASF. Ca profesor, plagiatul este echivalentul din asigurări a daunei totale.

Din cele aproape 70 de articole științifice clamate în limba engleză, foarte puține sunt scrise ca unic autor de Nicu Marcu (un prim indiciu al imposturii). Eu am identificat 3 articole de unic autor asumate, dar e posibil să fie chiar 4. Primul articol scris de Nicu Marcu ca unic autor este și primul articol furat.

Este vorba de articolul publicat în anul 2008, când era secretar general la ANAF și, atenție, Președinte al Consiliului Național de Integritate (consiliul ăsta de îi prindea pe hoți).

Nicu Marcu și-a expus ,,opera”, respectiv furtul, în publicația oficială a Institutului de Prognoză Economică (IPE), iar articolul îl găsiți  integral aici.

Publicația din care a copiat Nicu Marcu pentru articolul din 2008, apăruse cu 11 ani înainte, în 1997, se numește ,,EMU and the International Monetary System” (Uniunea Monetară economică și sistemul internațional Monetar), este scrisă în limba engleză  și are ca editori pe Thomas Krueger, Paul R. Masson, Bart Turtleboom. Ca în cazul oricărui hoț de cuvinte, cum este Nicu Marcu, evident, cartea nu este în bibliografie, Marcu încercând să ascundă furtul. Textul original a fost publicat în 1997, la Washington iar articolul ,,științific” al lui Nicu Marcu în care copiază cuvânt cu cuvânt în ,,opera” sa,  se numește ,,Romanian’s Exchange Policy towards its European Monetary Union Membership – Prospects and Challanges”.

Bibliografia articolului, extrem de săracă (cine a mai văzut doar 3 referințe la un aritcol științific, dintre care una – un link ce ce nu funcționează), să ridice mâna. În 2008, practic Marcu avea o referință din 2000 și una din 2001, neregăsindu-se alte 3 publicații din care a furat.

Primul lucru care șochează în articol este limba engleză, impecabilă, folosită totouș de un autor debutant. Este și primul indiciu că a furat articolul. Analizând articolul se confirmă furtul, putând totuși identifica 5 contribuții persoanle ale autorului, la cercetarea științifică internațională, aduse de articol Ele sunt:

• Ctrl+C (Copy);
• Ctrl+V (Paste)
• combo-ul Ctrl+H (Find and Replace).
• Apoi ,,Find” – ,,CEEC” și ,,Replace” cu ,,Romania”;
• Apoi, împarte frazele în paragrafe și pune în loc de virgule, bullet-ul, ca să păcălească softurile anti-plagiat (am ras).

În continuare, iată textul original.

#exhibit1

Textul original, publicat în 1997, în cartea sus-menționată și care aparține autorilor John Berrigan și Herve Carre care au scris articolul ,,Exchange Arrangments between the EU and countries in Eastern Europe, the Mediterannean  and the CFA Zone”.

Textul este furat de Nicu Marcu ca unic autor în capitalul ,,Challenges” al ,,lucrării științiifice”, pare a lucrării care se presupune că ar fi contribuția ,,originală” a autorului.

#exhibit2

#exhibit3

Textul original:

Textul furat:

A doua carte din care copiază Nicu Marcu în acest prim articol, de prim autor, se numește Current Developments in Monetary And Financial Law, volumul 2, publicat de FMI în 2003. Publicația, de asemenea nu este inclusă în Bibliografie.

Mai exact, Nicu Marcu a copiat din lucrarea cu numărul 33, a lui Jean-Victor Louis (care îl citează pe Peter Becks) furându-i nu numai cuvintele acestuia dar și sinteza (autorul articolului copiat de Marcu a pus în ghilimele textele care nu ii apartin, respectiv concluziile unui alt autor).

#exhibit4:

Textul furat de Nicu Marcu:

A treia sursă din care fură Nicu Marcu în primul său articol ,,științific” de unic autor, este un comunicat de presă al Băncii Centrale Europene, publicat în 2004, referitor la aderarea Sloveniei la zona Euro. Metoda? Find ,,Slovenia” și Replace cu ,,Romania”. Nici comunicatul nu pare ca referință bibliografică. Chiar doar atâta pot unii doctori în contabilitate de la Univeristatea din Craiova, lectori și conferențiari universitari ai aceleiași Universități? Să fure din comunicate de presă?

#exhibit5.

Textul original:

Textul copiat de Nicu Marcu:

Așa cum am arătat, Marcu nu citează niciuna dintre cele 3 surse furate, cuvânt cu cuvânt, prin ample porțiuni copiate în ,,opera” sa științifică, care în mod real are 6 pagini și un pic (incluzând abstractul, 3 referințe și desigur calitatea în care plagiază: doctor și lector al Universității din Craiova, la Departamentul de Analiză, Statistică și Matematică.

Matematică? Am râs. De asemenea, hoțul de cuvinte își declină noua identitate profesională – ajunsese deja secretar general al ANAF.

Prin urmare, acesta este primul articol în calitate de unic autor într-o ,,revistă indexată ISI”. Copiat. O să spuneți: mai râmân 27. O să râd:). Articolul are însă maximă importanță din mai multe motive, nefiind doar ,,un alt articol furat”. Iată de ce:

În esență, acest articol furat în 2008 reprezintă debutul lui Nicu Marcu în frauda academică. Având un prim articol, el începe să fie citat de câțiva cunoscuți (care de regulă se citează între ei) pentru a sugera (intenționat sau nu) că persoanele insinuate prin fraudă în circuitul academic (gen Nicu Marcu), au vreo relevanță. Unul dintre cei care a picat în plasa lui Marcu este academicianul Dobrescu.

Dacă profesorul Emilian Dobrescu, unul dintre putinii academicieni români cu studii la Universitatea Lomonosov de la Moscova, în articolul său din 2011 – ,,Problemele implicate de politicile referitoare la cursul de schimb și inflație a abordare cantitativă” care citează articolul furat de Nicu Marcu, a făcut-o fiind păcălit de hoția lui Nicu Marcu, ar trebui să îi fie jenă. Academicianul Emilian Dobrescu este totuși din 1990 și cercetător științific și membru al Consiliului Științific al Institutului Național de Cercetări Economice, iar încă din regimul comunist era o somitate.

Dacă a făcut-o intenționat (cu știință), ca să promoveze un hoț de cuvinte ca Nicu Marcu pe un alt palier, cel al fraudei academice, academicianului și reputatului Emilian Dobrescu ar trebui să îi fie rușine.

Promovarea unui autor necunoscut până la acel moment dar făcut cunoscut printr-un articol furat, în esență poate fi și o eroare, însă îmi dă de gândit cum i-a promovat articolul furat: în citarea lucrărilor ,,științifice” din propriul său articol, Emilian Dobrescu pune ,,opera științifică” a lui  Nicu Marcu în aceeași linie cu Paul Krugman – laureatul premiului Nobel penru Economie, Mauricee Obstfeld – fost economist șef al FMI și unul dintre cei mai influenți economiști în mediul academic și cu Ben Bernanke, fostul șef al Rezervei Federale Americane.

Or, o astfel de promovare, în opinia mea, nu se face din greșeală. E drept că articolul respectiv al Academicianului Dobrescu citează la greu și din opera științiifică a unui alt coleg academician (între ei), fără studii la Moscova, dar academician, mă refer la turnătorul securității Manole, cunoscut și ca Academician Mugur Isărescu.

Indiferent dacă Emilian Dobrescu a introdus în lista sa de citări articolul furat de Nicu Marcu intenționat sau din eroare, Nicu Marcu s-a folosit în lumea academică pe care a accesat  prin impostură, lăudându-se că unul dintre cei 4 alți autori care l-au citat a fost Emilian Dobrescu.

Alte citări sunt de pe la profesori de la Universitatea Craiova, pe principiul: ,,hai să ne cităm între noi, să facem puncte, să ne luăm gradul”

Interesant este și că după citarea articolului plagiat (în 2011), Nicu Marcu devine și ,,Membru de onoare al Consiliului Științific, Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice, Costin C. Kirițescu (unde este academicianul Dobrescu). Onoare? Care onoare?

Concluziv,

În timp ce publica articole copiate, Nicu Marcu preda în calitate de lector sau chiar conferențiar, către zeci și sute de studenți de la Universitatea Craiova (și nu numai).

Articolul analizat din 2008 și primul ca unic autor reprezintă debutul fraudei academice a lui Nicu Marcu, relevă scopul lui Nicu Marcu și anume obținerea titlulurilor univeristare (și banilor) de conferențiar universitar sau profesor. O altă dimensiune venită cu titlurile este aceae de  tocător major al banilor europeni alocați ,,cercetării” (detalii în episodul IV), pentru articole ,,de cercetare” cu valoare ZERO. miide Euro în schimb.

Al doilea articol ,,științific” pretins scris  și invocat de Nicu Marcu în parcursul său academic în calitate de unic autor este mult mai simplu de documentat, pentru că, deși invocat, el nu există.

Articolul doi de unic autor este pretins publicat în aceiași revistă indexată ISI Thompson – ,,Romanian Journal of Economic Forecasting” – numărul 2/2008 și intitulat ,,Aspects reagarding the price and earnings convergence between Romania and the European Uniun Space”.

Am convingerea că acest articol invocat nu există, din trei motive:

• nu am reușit să îl găsesc (deși am găsit aproape ,,toată” opera lui Nicu Marcu);
• nu există nicio citare (nici măcar la Emilian Dobrescu) din acest pretins articol și mai ales
• Revisa cotată ISI Thompson – ,,Romanian Journal of Economic Forecasting”’ nu include în sumarul numărului 2/2008 un astfel de articol, pretins publicat în această ediție. Prin urmare, articolul folosit de Nicu Marcu pentru a dovedi cercetare științifică post-doctorală (și a își lua gradele sau funcții la Universitatea din Craiova), nu există.

Astfel, mai tăiem un articol ,,ISI Thompson” din lista de 28 a lui Nicu Marcu. În episodul următor vom mai tăia cel puțin încă 10.

Articolul 3 ca unic autor al lui Nicu Marcu.

Vă rog să aveți răbdare pentru analizarea articolului 3 ca unic autor al lui Nicu Marcu. Pentru că la fel ca articolul (1) de inițieră în frauda academică a lui Nicu Marcu, este unul extrem de important.

Pentru că face tranziția dintre debutul fraudei academice și consolidarea ei spre un alt tip de fraudă, cu implicații financiare.

După primul Articol (furat) și al doilea (care nu există), Nicu Marcu, secretar general al ANAF (transferat de la Loteria Națională), este cuprins de febra academică, exact la ANAF și în plină criză economică și financiară. Scopul? Vrea să fie profesor. Febra îi creează însă și o mare foame de bani, pe care vrea să și-o astâmpere chiar cu orice preț.

Urmare a acestei febre trei lucruri se întâmplă:

• începe să scrie zeci de articole în limba engleză (pe care nu o cunoaște) dar mai ales începe să pună întrebări în ANAF: ,,Nu vrei să scrii un articol științific? Mă trec și eu ca autor, că am unde să îl public”. Unii pun botul, de teama secretarului general.
• o înnebunește pe ,,doamna Corina” de la ANAF (numele nu îl dezvălui pentru confidențialitatea surselor) să îi traducă repede articolele pe care nu le înțelege, dar care le publică, în calitate de co-autor. Faptul că le traduce repede, devine evident.
• ,,Doamna Corina”, al cărei nume răsună și acum în încăperea secretariatului general al ANAF ca urmare a țipetelor lui Nicu Marcu cand trebuia să predea articole în limba engleză –  ,,Corrrrrrinnnnnnnnaaaaaaa!” ( lui Marcu începându-i să îi placă să îi umilească pe angajați și să îi trateze ca pe slugi), în mod evident nu este plătită de Nicu Marcu personal pentru traducerile care îl împopoțeanază pe el că ar avea vreo dâră de calitate academică. Astfel de sume nu apar în declarația de avere. Deci, or Nicu Marcu o plătea din banii încasați de el de la buget și doamna Corina făcea evaziune (și Marcu făcea abuz în serviciu nesesizând Parchetul pentru frauda de la ANAF) or Nicu Marcu făcea un alt abuz în serviciu, folosind timpul unui salariat al ANAF, plătit din bani publici (și stimulat de Marcu), pentru foloase personale: să se împopoțoneze ca profesor.

Prin urmare vorbesc în Episodul IV al investigației despre articolul 3 de unic autor al lui Marcu (și despre alte 10), dar și despre cum a culminat frauda academică și s-au materializat indiciile de fraudă financiară ale lui Nicu Marcu, de la ASF. #nicumarcudaunatotala. Vorbesc și despre cum a făcut el tranziția, prin fraudă academică, de la o Dacie Papuc și un Matiz înainte de a fi înșurubat în ANAF, până la 200.000 de Euro pe an, în calitate de Președinte ASF și nu numai.

Nicu Marcu este cel care încearcă disperat acum și neconstituțional (prin OUG fără motivare reală) să impună scumpirea asigurărilor RCA cu până la 20% pentru cei peste 6 milioane de asigurați, și să ia astfel, în plină criză, până la un miliard de lei pe an de la populație și companii prin Ordonanță de Urgență motivată de ,,Brexit”, în loc să își îndeplinească în mod real atribuțiile de serviciu, ca Președinte ASF, așa cum ați putut citi în exclusivitate în episodul I al investigației, aici, jos, mai precizeaza sursa mentionata. (Cerasela N.).

(I) Despre cum vrea ASF să scumpească (nelegal) asigurările RCA și să ia astfel până la 1 miliard de lei pe an de la populație și companii. Consiliul Concurenței să se sesizeze. Procurorii DNA să strângă probe