Connect with us

Exclusiv

Nicu Marcu, Professore și Dottore/Tranziția dinspre frauda academică spre fraudă financiară, din fonduri europene – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

A respectat Nicu Marcu, Președintele ASF, obligațiile din contractul care i-a adus 92.000 de lei bursă de la Academia Română, în plină criză? O anchetă privind fraudărlle fondurilor europene de către personal din Academia Română și de către Nicu Marcu ar putea da răspunsul. Dar până atunci, iată indiciile că nu a respectat obligațiile. Ceea ce echivalează cu indiciile de fraudă financiară, din fonduri europene. În esență, ce a făcut Nicu Marcu pentru 92.000 de lei. Și mai ales, îi va da înapoi? Și dacă da, din veniturile actuale lunare de 70.000 de lei pe lună, ca Președinte ASF, în timp ce militează pentru scumpirea RCA, se intreaba amalistul economic Radu Teodor Soviani.

Dacă veți căuta pe net ,,Academia Română” veți afla auto-caracterizarea: ,,Academia Română este simbol al spirtualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale”. Dacă veți avea dubii, puteteți să constatați că în Academia Română și-au găsit totuși un loc și turnători ai securității gen Manole – Președinte al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologice a Academiei Române, după ce devenise membru corespondent din 2001, la nici 14 ani după ce turna la securitate despre colegele nemulțumite de transportul din Drumul Tabarei și care mai și făceau comparație cu alte țări socialiste, enervând colegii, viitori academicieni.Prin urmare, nu este de mirare că tot soiul de #piștălăi (gen Nicu Marcu de la ASF) încearcă să se împopoțoneze în ,,forumul conscrării” și în ,,spațiul cercetării fundamentale”, în esență pentru a metamorfoza prin aură academică ceea ce în esență reprezintă ei, aproape nimic, pentru a se îmopopoțona cu aripile altora.

Nu toți însă în efortul lor de vopsire ca academicieni fraudează sau ajung să se îndrepte împotriva propriei populații prin scumpiri ale asigurărilor obligatorii, astfel încât să ia de la populație și companii până la un miliard de lei pe an și să îi vireze spre acționarii privați ai unor societăți comerciale pe care ar trebui să le supravegheze (și nu o face în mod real).

De aceea continui să scriu astăzi despre Nicu Marcu și despre cei 92.000 de lei încasați de exmatriculatul și fostul contabil șef de la păduri (fără studiile superioare obligatorii, pentru ocuparea funcției), bani despre care deja am suspiciuni că au fost obținuți prin fraudă academică, în esență pentru nimic care să aibă cât de cât valoare.

Confirmarea suspiciunilor urmează să vină fie de la Academia Română, fie de la Parchet publicul având dreptul să știe în premieră că există indicii că frauda academică (și nu numai) a pătruns în ,,simbolul spirtualității” prin breșa Nicu Marcu și poate avea ca rezultat frauda financiară.

După citirea acestui episod, este legitim să ne punem întrebarea dacă va returna Nicu Marcu (actual Președinte ASF, plătit acum cu 70.000 de lei/lună + bonusuri) cei peste 20.000 de Euro (92.000 de lei la momentul respectiv) primiți ca bursă de la Academia Română, în perioadă de criză, prin înălcarea celor mai multe sau chiar a tuturor criteriilor esențiale de acordare a bursei, ceea ce ar fi condus automat la anularea bursei.

Rolul Autorității de Supraveghere Financiară condusă de repartizatul Marcu este supravegherea reală a pieței financiare non-bancare (piața de capital, piața asigurărilor și piața pensiilor private), o piața de până la 50 de miliarde de Euro și circa 10 milioane de consumatori dar și prevenirea și sancționarea reală a abuzurilor (nu mângâierea pe creștet a asigurătorilor rău-platnici prin mimarea unor amenzi care ajung să fie suspendate în justiție).

Protecția înseamnă inclusiv vegherea (reală și nu simulată) ca asigurătorii să nu scumpească nejustificat tarifele de primă RCA ca să își acopere sifonări anterioare, fraude anterioare (societățile de asigurare au fost amendate de Consiliul Concurenței cu peste 50 de milioane de Euro pentru că s-au înțeles la preț în timp ce fostul Președinte Mișu Negrițoiu veghea la cartelizarea lor ba chiar instiga la cartelizare și scumpiri), în esență fraude de la bugetul de stat și la buzunarul asiguraților. În mod evident, din iulie 2020, ASF-ul care ar trebui să vegheze, a stat de șase și a pus umărul la destabilizarea pieței asigurărilor în prezent, pe care o vrea ,,stabilizată” prin scumpiri dubioase și nelegale, îndreptate fix împotriva consumatorilor pe care ar trebui să îi protejeze, la scutul noului Președinte ASF, Nicu Marcu. (detalii aici)

În episodul II al investigației ați putut vedea că viața profesională a lui Nicu Marcu este descrisă perfect de de sensul cuvântului ,,piștălău” (include umblatul teleleu încoace și încolo, fără nicio treabă, fără rost, fără finalitate).

Ați putut citi deasemenea în episodul II că el și-a început viața profesională printr-o exmatriculare și o poziție de contabil șef la păduri (fără să aibă studiile necesare și obligatorii, conform legii), a umblat teleleu pe la Loteria Romana, ANAF (unde a semnat, din poziția de secretar general și protocol cu un serviciu secret), Romsilva, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Consiliul Național de Integritate, Curtea de Conturi, ba chiar și în Parlament, timp în care a început un lung demers de împopoțonare, bazat pe furt academic, în perspectiva sporirii averii personale de la o Dacie Papuc la momentul t0 al împopoțonării, spre venituri anuale spre 200.000 de Euro, ca Președinte ASF, unde poposește.

Câți dintre dumneavoastră ați schimba 8 poziții într-un interval de numai 5 ani, și asta imediat după absolvirea Colegiului Național de  Apărare?

Câți dintre dumneavoastră, neavând certitudinea unui loc de muncă stabil (altfel, de ce l-ai schimba?), ați scrie în această perioadă zeci de articole ,,științifice”, ați doveni profesori, ați fura articole și ați deveni membru al comitetului care îi evaluează pe hoții de cuvinte – plagiatorii, ca fundament pentru a ajunge ulterior Șef de școală doctorală și Președinte ASF?

Nicu Marcu a ajuns Președinte ASF în 2020, printr-un troc politic în urma căruia Victor Ponta a reușit să își impună socrul, Ilie Sîrbu, în poziția lăsată liberă de piștălău la vicepreședinția Curții de Conturi).

Pentru banii de la ASF (70.000 de lei pe lună) care îi revin lui Marcu (și influența altora prin el) și banii de la Curtea de Conturi (și influența) care îi revin lui socrului lui Ponta nu a mai contat că Nicu Marcu semnase în 2014, ca parlamentar, o moțiune împotriva lui Victor Ponta (similar cu Marcu, hoț de cuvinte), intitulată ,,Opriți Guvernul Ponta 3 – Guvernul Corupției, Demagogiei și Minciunii). Marcu ajunsese consilier la Curtea de Conturi (și ulterior vicepreședinte) în urma numirii în februarie 2015 de către un Parlament controlat de Victor Ponta. Dacă Victor Ponta a fost șeful guvernului corupției, demagagiei și minciunii, înseamnă că Nicu Marcu este produsul aceleiași conduite.

Neavând nicio treabă cu piața de capital, piața asigurărilor sau a pensiilor administrate privat, prima mutare a lui Nicu Marcu a fost să își aducă șef de cabinet un fost securist de dinainte de 1989, George-Viorel Voinescu, preluat imediat după revoluție de SRI și tocmai lăsat la vatră de Eduard Hellwig, intempestiv, din postura de adjunct al directorului SRI, pentru motive considerate de necontestat. Neplăcându-i la vatră, fostul adjunct SRI acceptă aproape imediat să devină directorul de cabinet al Președintelui ASF, instituție pe care SRI nu o mai putea subordona subteran așa cum a făcut-o prin protocolul secret semnat în mai 2014 de SRI și Mișu Negrițoiu.

Astăzi: Împopoțonarea lui Nicu Marcu.

În episodul III al investigației (aici) ați putut citi despre debutul fraudei academice (post-doctorale) a lui Nicu Marcu. Am analizat primele două articole clamate de Nicu Marcu și de unic autor, conferențiar universitar la acel moment (un articol furat și altul care nu există), inclusiv ceea ce pare un indiciu de promovare a furtului academic chiar din sânul Academiei Române, prin bizara citare de către academicianul Dobrescu a articolului furat de către Nicu Marcu. Și spuneam că articolul 3 de unic autor al lui Marcu face tranziția dinspre debutul fraudei academice a lui Nicu Marcu, spre indicii de fraudă cu implicații financiare ale bursierului Nicu Marcu, care a obținut prin bursă de la Academia Română 92.000 de lei.

Cum și de ce a ajuns Nicu Marcu să fie bursier cu 92.000 de lei al unui Institut al Academiei Române.

Era anul de criză 2010, după ce România condusă prost tocmai majorase TVA-ul de la 19% la 24% și tăiase salariile cu 25%. Dobânzile erau la cer, neperformante cu duiumul, siguranța locului de muncă nu exista pentru cei mai mulți dintre noi. România pierduse în criză, până la acel moment 700.000 de locuri de muncă.

Nicu Marcu, extrem de bine plătit (exclusiv) în funcții publice, nu își găsea totuși locul. Din aprilie 2009 și până în 2011, umblase deja teleleu pe la 4 locuri de muncă: secretar general al ANAF, inspector guvernamental la Ministerul Agriculturii, secretar general adjunct la Ministerul Mediului și Pădurilor și desigur, Președinte al Consilului Național de integritate.

Era deja a doua frenezie cu locuri de muncă după absolvirea Colegiului Național de Apărare de către Marcu, după cea din boom-ul din 2007, când Marcu umblase telelelu prin alte funcții (exclusiv) bine plătite de la stat:  o lună Director Executiv la Loteria Română, două luni Director General la Ministerul Agriculturii  la Direcția Buget Finanțe și Fonduri Europene, 4 luni Director la ANAF dar și Președinte al Consiliului Național de integritate.

Sumarizând, între 2007 și 2011, Marcu schimbase 5 angajatori și mai multe de 5 funcții (Loterie, Agricultură, Mediu, ANAF, Consiliul Național de Integritate) iar un al șaselea era Universitatea din Craiova, ca și conferențiar universitar. Un al șaptelea loc de muncă din această perioadă, Nicu Marcu nu l-a trecut niciodată în CV (detalii în episodul V). Dar tot își găsea locul și recunoașterea.

Pornind de la o Dacie Papuc înainte de a fi lansat, Nicu Marcu devine în anul 2010 bursier și nu al oricui, ci al Academei Române (Institutul Național de Cercetări Economice). Ca urmare, în 2011 și 2012 își trage din bursa de la Academie 92.000 de lei cash, ca bursă:

Nicu Marcu, necunoscător al limbii engleze (debutant, A2), devine astfel bursier al Academiei Române în cadrul programului POSDRU/89/1.5/S/62988, în 5 noiembrie 2010.

Scorul lui Nicu Marcu reflectă mediocritatea lui (deși acum e șef de școală doctorală și are și doctoranzi): obține doar 71 de puncte din 100 (minimul fiind de 70) și se plasează astfel după alți 24 de cercetători post-doctorali ai Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” unde director general adjunct este, rețineți numele, Valeriu-Ioan Franc.

Sub Marcu se plasează doar alți 6 cercetători post-doctorali (ca scor, la diferențe minimale).

Dintr-un total de 70 de burse post-docotrale plătite cu 1000 de Euro pe lună (32 la INCE), doar două note au fost mai proaste decâ ale lui Marcu (70 și 70,5 puncte). Un singur articol furat (prezentat de candidați la evaluarea acordării bursei), putea face diferența între bursierul cu 71 de puncte Marcu și respinsul cu sub 70 de puncte Marcu.

Ce trebuia să facă Nicu Marcu, în calitate de bursier cu 4000 de lei pe lună? Cercetare, să publice articole științifice, să contribuie la bunăstarea altora și nu exclusiv a sa. Să nu copieze, să nu fure, să ateste clar că tot ceea ce urma să scrie era ca urmare a faptului că era plătit din bani publici, 4000 de lei, pe lună. Să publice în reviste de calitate, recunoscute internațional la cel mai înalt nivel. Nu în maculatură.

Ce fel de cercetare? Aici găsiți contractul semnat de bursieri. Printre ei, Nicu Marcu.

Obligațiile contractuale ale ,,cercetătorului” Nicu Marcu (necunoscutor al limbii engleze), ca bursier și ca să ia 4.000 de lei pe lună, până la 92.000 de lei? Multe. Printre ele:

a) Elaborarea unui articol științific din aria tematică a proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstării și dezvoltării umane în context european” și publicarea acestuia într-o revistă de specialitate cotată ISI Thompson. Nerespectarea acestei obligații și neavizarea favorabilă a lucrării pentru publicare de către expertul îndrumător atrage suspendarea plății bursei, până la data îndeplinirii acestor obligații”. Nicu Marcu nu a publicat niciodată un articol ISI Thompson.

b) Să includă în toate lucrările publicate/prezentate mențiunea ,,Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstăriii și dezvoltării umane în context european”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/62988”. Nicu Marcu nu a inclus în niciun articol această mențiune.

c) cercetătorul va putea publica rezultatele cercetării, dacă îndeplinesc condițiile de calitate științifică, certificate de avizul expertului îndrumăor și cel al managerului de proiect. Articolele publicate de Nicu Marcu (unul singur ca unic autor) nu sunt nici măcar vecine cu îndeplinierea condițiilor de calitate științifică.

d) Elaborarea unui proiect de cercetare circumscris Proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstării și dezvoltării umane în context european” și înaintarea acestuia către expertul îndrumător (…) în care să precizeze rezultatele obținute în raport cu obiectivele propuse. Nerespectarea acestei obligații atrage examtricularea și obligația restituirii sumelor de bani primite cu titlu de bursă”. Oops.

A respect Nicu Marcu obligațiile din contractul care i-a adus 92.000 de lei bursă de la Academia Română, în plină criză? O anchetă privind fraudărlle fondurilor europene de către personal din Academia Română și de către Nicu Marcu ar putea da răspunsul. Dar până atunci, iată indiciile că nu a respectat obligațiile. Ceea ce  echivalează cu indiciile de fraudă financiară, din fonduri europene. În esență, ce a făcut Nicu Marcu pentru 92.000 de lei? Iată ce zice el:

Pe lângă maculatura publicată (nerecunoscută în vreun fel științific) gen articole de 2 pagini cu titluri gen ,,Un motiv pentru care să mai cred în tine…” ori ,,Epopei comparate”, bursierul de 92.000 de lei, Nicu Marcu nominalizează 3 articole publicate în reviste, niciuna ISI, dintre care un singur articol de unic autor.

  • Articol 1: (și singurul de unic autor dintre cele 3 invocate) ,,The Impact of the Convergence Criteria on the States from The Euro Area” publicat în 2011 în Revista Analele Universității din Craiova (non-ISI și cea mai slabă categorie de cotare pentru o revistă – Categoria C), vol IV.;
  • Articol 2: ,,The need for Public Debt Management in the Context of Sustainable Development within the European Union”, este publicat în 2011 în Analele Universității din Oradea (non-ISI) și semnat co-autorat cu o colaboratoare de lungă durată a lui Nicu Marcu, Meghișan Georgeta-Mădălina.
  • Articol 3: ,,Characteristics of the Economic-Financial Crisis in Europe”, este publicat în 2012 în numărul 3/2012 al Revistei Române de Statistică și este semnat în co-autorat cu Meghișan Georgeta-Mădălina. Nici atunci și nici acum, Revista Română de statistică nu era indexată ISI, abia în 2015 fiind inclusă într-un indice verișor cu ISI. Articolul inventează țări (Leetonia, Oland, Great Britain, Czech), copiează (prost) dintr-un comunicat Eurostat neidentificat ca sursă, dar ce mai conta și nu îndeplinește standarde minimale de calitate științifică, dar Nicu Marcu primise deja în 2011 o ,,diplomă de onoare pentru rezultate deosebite în cercetarea științifică aplicată în domeniul statistic, Societatea Română de Statistică”. Onoare? Care onoare? Statistică? Poate cineva să indice un singur articol de unic autor, cu merite desebite, pe teme statistice, semnat de Nicu Marcu anterior primirii diplomei? Categoric nu. Nici măcar Nicu Marcu.

În primul rând, ca trăsături comune ale celor 3 articole nominalizate:

  • Niciun articol nu este publicat într-o revistă ISI Thompson, ceea ce ar fi trebuit să atragă suspendarea bursei (și returnarea sumelor primite pentru nepublicare, întrucât până la finalul bursei achitate integral, Marcu nu a îndeplinit obligația);
  • Niciun articol nu include mențiunea ,,Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstăriii și dezvoltării umane în context european”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/62988”, ceea ce ar fi trebuit să atragă neplata bursei și returnarea sumelor încasate
  • Referitor la criteriul c) ,,cercetătorul va putea publica rezultatele cercetării, dacă îndeplinesc condițiile de calitate științifică, certificate de avizul expertului îndrumăor și cel al managerului de proiect”, coroborat cu punctul de mai sus (doar pe vorbe Marcu susține că a scris respectivele articole în schimbul banilor europeni – întrucât nu apare referirea la proveniența banilor, fonduri europene în articol) ajung logic la ideea că lucrările lui Marcu nu au îndeplinit condițiile de calitate științifică, nu au fost certificate de avizul expertului îndrumător și de cel al managerului de proiect”, deci cei 92.000 de lei plătiți lui Marcu au fost bani fraudați/risipiți. Astfel de articole nu puteau fi certificate decât prin fraudă care să spună mincinos că îndeplinesc condițiile de calitate științifică.
  • Mai degrabă, din cele 3 articole invocate, pare a rezulta că munca pentru articole (fără valoare științifică reală, nerespectând cerința de publicare într-o revistă ISI Thompson) a fost făcută de co-autorul a două dintre ele. Și nu numai.

În al doilea rând, Academia Română ar trebui urgent să declanșeze o anchetă care să stabilească ce valoare științifică au aceste articole semnate de Marcu, să investigheze dacă le-a scris el sau nu, să analizeze valoarea științifică a singurului articol invocat de Marcu ca unic autor (Articolul 1), să constate că are zero valoare științifică, și să îi ceară cei 92.000 de lei înapoi.

Altfel, persoane din Academia Română continuă complicitatea la sifonarea banilor europeni, din programul POSDRU. Am solicitat și formal mai multe informații și documente de la Academia Română referitoare la bursa de 92.000 de lei plătită lui Nicu Marcu, iar când voi avea răspunsurile, le voi publica. Până atunci, să analizăm cele 3 articole invocate.

Primul articol:

Primul, este și singurul de ,,unic autor” al lui Marcu (și care îi arată valoarea lui și nu a altora care scriu articole și pe care Marcu doar le semnează) și folosit pentru a încasa bursa.

Dacă valoarea științifică ar putea fi și negativă, exemplul din enciclopedie ar putea fi ilustrat fix de acest articol. Dacă ar putea plânge copacii din care s-a făcut hârtia pe care a fost tipărit articolul, ar plânge în hohote. Îl găsiți aici.

În esență este singurul articol care, dacă ar fi fost recenzat pe bune (și nu la Universitatea din Craiova unde are Nicu Marcu legături) și evaluat pe bune de un îndrumător de proiect obiectiv al cercetătorului post-doctoral Marcu, ar fi avut observații de 5 ori mai multe decât lungimea articolului de 3 pagini și un pic (cu tot cu bibliografie).

Iată câteva motive pentru care articolul, în esență, reprezintă o fraudă academică. Și primul indiciu de fraudă financiară cu banii de la Acaemie, nefiind publicat într-o revistă ISI (ci una de categoria C – nerelevant) și neincluzând mențiunea obligatorie de a arăta că a fost plătit din bani europeni (pentru a ascunde frauda din bani europeni a unui articol fără valoare sau chiar mirarea și revolta cercetătorilor adevărați).

  1. În esență, articolul ,,The Impact of the Convergence Criteria on the States from The Euro Area’. se ,,întinde” pe 3 pagini și un sfert. Fără introducere (care e o pseudo-sinteză), rămân mai puțin de 3. Fără bibliografie (pusă la mișto), rămân 2 pagini.  Fără partea teoretică (copiată dintr-o referință bibliografică), fără metodologia cercetării (care în fapt nu prezintă metodologia cercetării), fără obiectivul cercetării (care nu este definit și nu există, fiind înșiruite niște trăznăi), rămâne mai puțin de o pagină. Fără ,,analiză” (în fapt o înțelegere sfertodoctă a câte ceva din tratatul de la Maastricht) rămâne ,,contribuția” autorului, exprimată într-un singur rând prin concluzia: nu se știe: ,,The problem is that, currently, nobody knows which criterion should predominate”. Deci un articol de 3 pagini și un pic și care ne anunță că ne va arăta impactul criteriilor de convergență asupra statelor (toate) din Zona Euro, ajunge la concluzia că ,,nu se știe”. Wow! În condițiile în care tratatul de la Maastricht vorbește despre un singur lucru: toate criteriile trebuie respectate. Valoare științitifcă, zero. Apropos, tratatul de la Maastricht nu este inclus în bibliografie, iar articolele din tratat citate de Marcu prevăd altceva decât cea ce zice Marcu. La mișto.
  2. Cercetătorul post-doctoral Nicu Marcu (cu 4000 de lei pe lună de la Academia Română), nu știe nici măcar denumirea în engleză a Băncii Centrale Europene. Nicule, repetă după mine: ECB. ECB. ECB. European Central Bank. Nu CEB. Nu Central European Bank. Nicule, Central European Bank nu există. Extras din articolul lui Marcu:

3. Nesurprinzător, cercetătorul post-doctoral Nicu Marcu plătit cu 4.000 de lei pe lună pentru asta (92.000 de lei în total), citează la mișto și chiar împotriva articolul 107 al tratatului. Pentru că articolul 107 vorbește despre independența Bancii Centrale Europene (ECB Nicule). Adică ECB și băncile centrale naționale nu vor căuta și nu vor accepta să primească instrucțiuni de la guverne (etc) și vor fi independente. Cu alte cuvinte, Nicu reinventează articolul 107 al Tratatului, forma originală fiind în mod evident neînțeleasă de Nicu.

4.  Înțelegerea economică a lui Nicu Marcu este zero în raport cu tot ceea ce înseamnă criteriile de convergență, așa cum ține să își demonstreze analfabetismul economic, în articol, unde ține să sublinieze ceea ce este ,,foarte probabil” și desigur, infirmat de realitate:

  • Nicu Marcu nu înțelege în mod efectiv că datoria publică se raportează la PIB în tratatul de la Maastricht și nu la valoarea ei nominală (de aceea nici nu pune în articol debt to GDP ratio). Prin urmare, dacă PIB-ul crește (sustenabil, ca urmare a respectării criteriiilor) iar deficitul încă există dar se restrânge procentual ca urmare a creșterii PIB-ului (deși deficitul crește nominal), și datoria publică (procentual, raportată la PIB), scade. Deci în condițiile creșterii PIB-ului, este chiar aproape cert că odată cu reducerea deficitului scade și ponderea datoriei publice în PIB, nefiind obligatorie existența unui surplus.;
  • Diminuarea datoriei publice (ca procent în PIB așa cum stipulează criteriul de convergență) nu implică surplus bugetar. Ponderea datoriei publice în PIB  (Maastricht) poate scădea chiar cu deficit bugetar, atâta timp cât PIB-ul real crește, pentru că la pondere se referă criteriul și nu la valoare nominală. Desigur, Nicu Marcu nu oferă nicio dată, nu analizează niciun stat, nu face niciun calcul, nu evaluează nicio dinamică a datoriei publice în niciun stat în maculatura plătită din bani europeni și numită: ,,Impactul criteriilor de convergență asupra statelor din zona Euro”. Vă închipuiți că deși articolul anunță impactul asupr (tuturor) statelor din Zona Euro și al (tuturor) criteriilor de convergență asupra (tuturor) statelor din zona Euro, în articol nu se regăsește nici măcar menționat vreun stat din zona Euro, nici măcar impactul criteriilor asupra unui singur stat? Maculatură plătită din bani publici pentru concluzia ,,nu se știe”, respectiv pentru bunăstarea cercetătorului post-doctoral, Nicu Marcu.

5. Bibliografia raportată la articol este o mizerie din toate punctele de vedere, dar prezintă în schimb indiciile unui alt tip de fraudă pe care îl promovează Nicu Marcu: citarea la mișto în bibliografie a unor articole care nu au nicio legătură cu lucrarea semnată de el, în scopul de a ,,vopsi” în citări și relevanță academică pe prietena de la Craiova, Mirela Cristea, care poate și ea astfel păcăli criteriile acordării unor viitoare burse și finanțări, pentru că nu-i așa? E citată.

a) Citarea lucrării Mirelei Cristea (poziția 1), colega lui Nicu Marcu de la Universitatea din Craiova (publicată tot la Craiova. Analizând lucrarea Mirelei Cristea (aici) e ușor de observat că aceasta este pe cu o cu totul altă tematică, nu are nicio legătură cu prevederile tratatului de la Maastricht în ceea ce privește convergența reală și nominală or datoria publică, și nici măcar o idee nu se regăsește în articolul lui Marcu. Concluzia? Marcu a citat-o în fals, ca să o împopoțoneze pe colega Mirela Cristea cu citări academice. Pentru ca să facă asta, Nicu Marcu a luat probabil lecții de la academicianul Emilian Dobrescu de la Academia Română, cel care cita (așa cum ați văzut în episodul III) o lucrare plagiată a lui Nicu Marcu și în esență mizerabilă. În textul ,,articolului” lui Marcu nu se vede în niciun fel reflectarea ,,rezultatelor științifice” ale lui Cristea (nici nu avea cum), deci, fraudă prin citare inexistentă, ca doamna Cristea să capete citări (și în schimb să îi întoarcă serviciul, prin citări ale unor articole semnate de Marcu, fără valoare).

b) Pozițiile 2,3,4,6,7 din bibligrafie sunt de fapt articole nedemonstrat a fi citite de Marcu și sunt puse doar ca să ascundă sub scutul citării copierea a cam 20% în articol respectiv părți din lucrarea lui Wyplosz din 1990.

Concret, Charles Wyplosz în lucrarea lui din 1990 (disponibila aici) îi studiază real și îi citează pe Diamond, Echkenazi, Lucas, Stockley, Stiglitz (cu lucrări în intervalul 1956-1981), iar Marcu, în lucrarea lui de 3 pagini din 2011 îi fură sinteza, bibliografia și considerentele, citându-l, deși lucrarea din 1990 citată se referă la oportunitatea sau nu a unui buget federal și în mod evident nu la efectele reale ale tratatului de la Maastricht intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

În esență, niciuna dintre lucrarile pretins studiate de Marcu, în mod real, nu este citită/valorificată suplimentar în articolul său. Aici aveți și extras din articolul lui Wyplosz din care a copiat Nicu Marcu autorii, sinteza și bibliografia.

c) De asemenea, la poziția 5 (preferata de la Universitatea din Craiova a lui Nicu Marcu), Georgeta-Madalina Meghisan si co-autoare la multe dintre articolele despre care eu opinez că sunt doar semnate nu și scrise de Nicu Marcu) este citată aiurea complet aiurea. Sau poate nu.

Cariera lui Meghișan este legată intempestiv de a lui Nicu Marcu la Universitatea din Craiova ca și co-autoare și nu numai, astfel încât în anul 2012 în care Marcu a devenit, atenție, membru al CNATDCU (instituția care trebuie să îi prindă pe plagiatorii gen Nicu Marcu) și poziție pe care a ocupat-o până în 2016, Meghișan a devenit ea însăși, la 28 de ani, în 2012, membru al Comisiei de Contestații a CNATDCU. Adică dacă Marcu era verificat pentru plagierea din 2008 de către CNATDCU, el trebuia să verifice, dacă era dovedit plagiator, putea să conteste, iar contestația era rezolvată de Meghișan. Cu siguranță Meghișan este mult mai pregătită decât Marcu (are și lucrări în domeniile ei de activitate), dar ca și co-semnatară a lui Marcu în articolele 2 și 3, cu siguranță a dat-o în bară.

Al doilea articol:

Al doilea articol de asemenea nu respectă niciuna dintre cerințele imperative pentru a fundamenta plata celor 92.000 de lei către Marcu.

  • nu este publicat într-o revistă ISI Thompson;
  • nu poartă înscrierile obligatorii privind conceperea lui cu plată de 4000 de lei lună din bani europeni și din ce bani europeni.
  • Este semnat de Marcu în co-autorat cu Georgeta Mădălina-Meghișan, dar nu Meghișan era bursiera post-doctorală, însă textul recunoaște că doar un singur autor a lucrat la articol.
  • deși lucrarea are doi autori, autorul real se auto-denunță chiar în articol: a scris singur articolul: ,,I aimed to clarify” ne explică autorul. ,,Eu vreau să clarific” zice autorul și nu ,,Noi vrem să clarificăm”:

În articol, Meghișan și Marcu au copiat o formulă cvasi-cunoscută, din notele de curs ale Tatianei Moșteanu. Doar că au scris formula și nu au făcut în articol niciun calcul al datoriei publice (și dinamicii ei) în România, și nici în comparație cu alte. Niciun calcul!

Concluziile (care ar fi trebuit potrivit autorilor să formuleze propuneri pentru o creștere economică sustenabilă) nu există din acest punct de vedere și sunt de-a dreptul, nu mă feresc să o spun, imbecile, măcar și pentru că sunt scrise idiot în limba engleză (foto dreapta): ,,the conditions of the Romania’s accession to the Monetary Union targets too also other….” Ce naiba vrea să spună autorul? Și unde sunt propunerile? Cum s-a împrumutat România? Cum ar fi trebuit să se împrumute România? A făcut sau nu refinanțări ale datoriei publice? Cum sunt scadențele datoriei publice, cum au evoluat, cum au evoluat pe ce tip de scadențe și pe ce monede componentele datoriei publice? NIMIC. Nada. Zero. Niente.

Niciun calcul (formula Tatianei Moșteanu rămâne doar enunțată), nicio dinamică a datoriei publice (și a costurilor de finanțare) din țările care ar fi trebuit să fie evaluate, nicio sursă sau indiciu pentru afirmații lipsite de fundament gen: ,,Romania was the only country that has registered a decrease in productivity” (conform a ce? de la ce nivel până la cel nivel? cum calculează producitivtatea muncii? Cum e posibil ca salariile să scadă și productivitatea să scadă? Care este contribuția managementului datoriei publice la productivitate, etc?).

Las la o parte limba engleză, dar mă întreb: zău? Cu cât arată articolul că a scăzut productivitatea? De la cât la cât? Care a fost dinamica productivității în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria (că așa spunea ,,articolul” că analizează un număr mare de date statistice). Unde este evoluția productivității și cum o calculează? Unde este evoluția pe baza pretențiilor minicinoase de analizare de ,,numar mare de date statistice” în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria?

Unde este contribuția personală? Unde este măcar un singur calcul? În fapt, singurul calcul este în afara articolului: Nicu Marcu a calculat că dacă vîră la Academia Română maculatură, poate să ia 4.000 de lei pe lună din bani europeni, or, înmulțit cu 24 de luni, asta înseamnă 96.000 de lei. Poate cineva contesta? În esență, articolul este un eseu prost, nefundamentat, fără nicio valoare științifică.

Subliniez, este dreptul lui Marcu și Meghișan să scrie/semneze articole proaste și fără nicio valoare, însă când aceasta sunt plătite din bani publici, din punctul meu de vedere devine o fraudă.

Articolul are însă un succes nebun pentru Mirela Cristea, colega lui Marcu de la Universitatea din Craiova (citată fraudulos în Articolul 1), care simte nevoia să citeze la rândul ei acest articol, într-un material publicat la Târgu Jiu (frauda citării inventate), cu ceva care nu a existat în articolul lui Meghișan/Marcu: ,,toate implicațiile șomajului și dimensiunii asigurărilor au un impact înalt asupra datoriei publice” zice Cristea, citând articolul semnat de Marcu și Meghișan.

Articolul semnat Marcu nu a suflat nicio vorbă despre șomaj (număr, dinamică or costuri), asigurări sau prime de asigurare, iar articolul care îl citează, al lui Cristea, se numește ,,impactul ratei șomajului asupra dezvoltării (pieței) asigurărilor în România. O abordare statistică.” În fapt, Cristea îi întoarce lui Marcu frauda academică a acestuia din citarea fictivă în primul articol invocat, citându-l la rândul ei, fictiv. Subliniez, în articolul semnat de Marcu și Meghișan nu există nicio referire la șomaj și piața asigurărilor.

Și încă ceva despre acest al doilea articol: Îl cheama pe Nicu Marcu și Bogdan Sticlosu? 

Nicu Marcu este numele de scenă al lui Bogdan Sticlosu? Sau Bogdan Sticlosu este numele de scenă al lui Nicu Marcu? Pentru că în IDEAS-Repec, Bogdan Sticlosu de la Craiova apare ca persoana care a listat articolul alături de Meghișan exact acest articol (sub numele Nicu Marcu).  Cu Sticlosu ne vom întâlni.

Al treilea articol: Characteristics of the economic-financial crisis in Europe. 

WOW! Principala contribuție oferită comunității științifice de limbă engleză prin acest articol este inventarea unei țări care nu există: ,,Leetonia” sau menționarea țării ,,Great Britain” deși numele oficial este United Kingdom. De asemenea ,,Oland” în loc de Netherlands, ,,Czech” în loc de Czech Republic și ,,Luxemburg” în loc. de ,,Luxembourg”.

Nu fac analiza articolului (nici nu merită, este o altă maculatură proastă deghizată în cercetare, fără niciun calcul propriu relevant, cu date copiate de la Eurostat, neinterpretate propriu și având concluzii care nu se susțin prin corpul articolului), dar remarc o constanță a (ne)îndeplinirii condițiilor pentru care Nicu Marcu nu ar fi trebuit să încaseze bursa. Și să o returneze. După cum urmează:

  • Nu este un articol publicat într-o revistă ISI Thompson (condiție a bursei). Prin urmare articolul nu respectă obligația din proiectul de cercetare, un motiv suficient pentru imputarea în tot sau în parte a bursei de 92.000 de lei.
  • Nu are mențiunea obligatorie pentru toate lucrările făcute în cadrul proiectului POSDRU (condiție a bursei). Un alt motiv suficient pentru neacordarea bursei lui Nicu Marcu (inițial) și returnarea sumelor, în prezent.
  • Nicio rigoare. Inventează țări care nu există în Uniunea Europeană: Leetonia, Oland, Czech. Deși este semnat de Nicu Marcu (care nu știa engleză la acel moment) și de partenera lui academică de lungă durată, Meghișan, care este și co-autoare a articolului, categoric cel care a scris/a tradus și-a băgat picioarele, ceea ce nu trebuia să facă și îndrumătorul de proiect al cercetătorului post-doctoral Nicu Marcu, de asemenea, plătit din bani europeni.
  • Trimestru/ ,,Trimester”? În română da, în engleza economică, niciodată. Limba engleză folosită în articol are mai degrabă legătură cu graviditatea și sarcina, folosindu-se spre exemplu termenul ,,trimester” în loc de quarter, pentru indicarea perioadei la care se face referire în rapoartele statistice. La gravide – trimestre. La cercetare economică în limba engleză, quarter, necondiționat.

  • Perpetuează tehnica frauduloasă a citării unor articole ale unor prieteni, aritcole care nu au nicio legătură cu subiectul articolului care îl citează – ,,Characteristics of the economic financial crisis in Europe”. Din nou este citată profesoara de la Craiova, Cristea, cu aceeași lucrare citată fraudulos în primul articol, respectiv ,,Romanian Electronic System of Interbank payments….”, nimic neregăsindu-se aici. Dar și Cristea avea să îi întoarcă favorul, citând lucrări fără valoare științifică semnate de Marcu, sau chiar de ea și de Marcu.

  • Ca să iasă mai lung articolul, Nicu Marcu o convinge pe Meghișan să aplice mai vechea tehnică a lui în ceea ce privește plagiatul fără indicarea surselor, respectiv copierea unui comunicat de presă Eurostat și fără citarea sursei. Comunicatul de presă Eurostat copiat se află aici, iar autorii cercetării încearcă să ascundă furtul punând ca sursă a tabelului și calcului Eurostat – Banca Centrală Europeană. În fapt, sursa este Eurostat, comunicatul de presă nr. 20/6 februrarie 2012, care nu se regăsește la bibliografie.
  • Aflăm în schimb că există țările ,,Oland”, ,,Czech” sau ,,Leetonia”, și desigur analfabetismul autorilor care în loc de împrumuturi (loans) folosesc termenul credits. Desigur, în limbajul academic al autorilor, în limba engleză, la produsul intern brut se spune? Cum altfel decât PIB, ca în română. Oricum ,,Oland” și ,,Leetonia” (în engleză Letonia este Latvia) sunt foarte tari pentru caracterizarea lui Nicu Marcu, prim autor. E ca și când ați studia o cercetare științifică despre Abibas, Mike, sau Powasonic (în loc de Adidas, Nike sau Panasonic).
  • Deși ne anunță că ne va prezenta Caracteristicile crizei economico-financiare din Europa, articolul nu prezintă nicio caracteristică, nu mai vorbesc de caracteristici diferențiate ale țărilor sau ale grupelor de țări. Articolul nu calculează nimic, iar concluziile sunt lipite și fără sens în raport cu restul articolului. În concluzii se referă la ,,măsuri anti-ciclice promovate de statele membre” (care state?, care măsuri? care politici?), la mix-ul de politici economice (fără să le identifice, fără să arate caracteristicile), la ,,planuri de austeritate” fără să arate unde, când și cum s-au aplicat sau unde nu s-au aplicat și ce rezultate, se referă la ,,financial societies” în loc de financial companies, pe scurt, o maculatură fără nicio valoare științifică

În esență, articolul 3 fură cu tupeu calculele făcute de Eurostat în premieră (Eurostat menționează îngroșat în comunicatul de presă că ,,Eurostat publică pentru prima dată un comunicat de presă cu date trimestriale privind datoria publică”, iar Marcu și Meghișan le fură cu tupeu, asumându-și ei aceste calcule, și indicând ca sursa (pentru date, chipurile ei făcând calculele) o sursă falsă (Banca Centrală Europeană).

Proba1:

  • Calculele copiate și însușite în articol ca și cum le-ar fi făcut ei.

Proba 2:

  • Calculele copiate (invocate ca fiind o ,,analiză mai adâncă” (a autorilor) și ,,noi apreciind necesar faptul…” – deci o metodă de a ascunde sursa inițială, dicolo de traducerea non-economică, arată așa:

Proba 3:

  • Conținutul copiat și distorsionat (comunicatul Eurostat se referă la datoria publică la sfârșitul trimestrului III, iar conținutul copiat susține aceleași procente, dar pentru întreg anul 2011):

Proba 4:

  • Conținutul copiat, din nou, cu distorsionarea datelor: comunicatul Eurostat se referă la datoria guvernamentală la sfârșitul trimestrului III 2011, iar în conținutul copiat, Marcu și Meghișan le copiază la virgulă, dar le atribuie întregului an 2011, cu aceleași cifre (4 trimestre). Ba mai mult, pentru Ungaria, unde Eurostat arată modificarea cu +4,8 puncte procetuale a datoriei publice/PIB, Marcu și Meghișan decid să copieze pe dos: ,,-4,8”. Apropos, în limba engleză zecimalele sunt delimitate prin punct, nu prin virgulă, un motiv suficent ca nimeni să nu ia în serios vreodată vreun astfel de articol. Mă rog, poate Mirelea Cristea, Meghișan, Marcu și îndrumătorul de proiect al lui Marcu.

Copierea capului de tabel (în esență, prin atribuirea datelor BCE și nu Eurostat ca și când ar fi o centralizare proprie a autorilor (și calcule) pe baza datelor de la BCE și nu un furt ordinar de la Eurostat) este la rândul ei haioasă, având în vedere ce spune Eurostat că reprezintă cifrele și ce spun autorii că reprezintă cifrele

  • Și capul de tabel copiat:

Observați așadar că nu este nicio centralizare propie pe baza datelor Băncii Centrale Europene ci pur și simplu date și calcule copiate. Observați că Marcu și Meghișan nu cunosc faptul că în limba engleză (și în cercetarea economică) împrumuturile sunt ,,loans” și nu ,,credits”, că a 3-a coloană rândul 2 nu indică faptul că datele și calculele se referă la  diferența în puncte procentuale raportate la PIB în trimestrul 3 2011 compartiv cu celelalte, și, desigur, tăierea ultimei coloane din tabel pentru că Marcu și Meghișan au găsit gred de descifrat păsăreasca Eurostatului – IGL, și prin urmare, deși acesta era un element de strictă noutate publicat de Eurostat și care îi interesează pe analiști și cercetători, au decis să zboare coloana.

Concluziv pentru acest articol, încă unul furat.

Concluziv pentru cele 3 articole pentru care Nicu Marcu a fost plătit cu 92.000 de lei

este că e în puterea fostului exmatriculat Nicu Marcu să plagieze, să semneze, și de cenu chiar să scrie el articole proaste, asumându-și răspunderea în demersul său de împopoțonare ca vecin al Academiei Române și anume că poate și va fi devoalat. Dar nu poate face mizerii academice, pe bani publici (bani europeni) și nu prin impostură sau prin burse de la Academia Română (peste 20.000 de Euro) cu rezultate științifice zero, trucate, furate sau inventate. Pentru că:

  • Dacă Nicu Marcu  face acest lucru din bani publici, se face astfel tranziția de la frauda academică la frauda financiară;
  • Nerespectarea criteriilor pentru a primi bursa de 92.000 de lei, timp de 24 de luni (așa cum am demonstrat în acest episod) atrage obligația rambursării sumei și identificării făptuitorilor fraudei, fie că e doar Nicu Marcu sau și cei care i-au acordat, îndrumătorul lui, or co-autorii/traducătorii;
  • În plus, Nicu Marcu, la momentul obținerii, încasării și cheltuirii bursei, subliniez, post-doctorale – noiembrie 2010, la 6 ani după ce și-a luat doctoratul în păduri și când era obligatoriu ca Marcu să aibă mai mult rigoare și responsabilitate decât un student din primul an de la vreo pârnaie de facultate particulară), Marcu nu era doar un biet hoț de cuvinte (așa cum o demonstrează articolul din 2008). El rămăsese în mediul de la Universitatea Craiova (băieții și fetele care își fac favoruri citându-se între ei uneori cu articole fără vreo valoare reală). Începând cu anul 2008 (când fura primul articol cu unic autor), Marcu devenise deja Conferențiar Universitar la Universitatea din Craiova și mai avusese neîntrerupt 8 ani de lector și cadru asociat. Cum a ajuns după atâția ani să fure primul articol (în nume propriu) și să producă maculatură pentru care Academia Română a plătit, din bani publici, peste 20.000 de Euro?

Răspunsurile, mai pe larg, peste câteva zile, care se va intitula: Nicu Marcu, Professore și Dottore.

Furtul academic este cu atât mai grav cu cât el este făcute de conferențiari, lectori, sau profesori, or când persoana devine chiar membru al CNATDCU. Există un excelent articol științitific din 2009 ,,Faculty and peer influences on academic integrity. College cheating in Romania”, scris de Daniel Teodorescu și Tudorel Andrei (actualul președinte al Institutului Național de Statistică). Potrivit autorilor, studiul diferă de literatura economică de până atunci pentru că examinează gradul și modul în care furtul academic al studenților este influențat de calitatea și relevanța instrucțiunilor primite de la îndrumătorii lor și de lipsa de onestitate academică a profesorilor lor. O să îi rog pe cei doi autori să includă în viitorul sample al studiului din 2009 și cazul lui Nicu Marcu și a studenților lui. Și a îndrumătorilor lui Marcu de la INCE-Academia Română.

Dar până atunci, mulțumesc transparenței manifestate încă din timpul mandatului lor de foști sau actuali miniștrii ai educației, spre exemplu Daniel Funeriu, Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu (2012-2014) care, prin exercitarea funcției lor, mi-au oferit și îmi vor oferi tot sprijinul pentru această investigație, ba chiar se vor alătura ei.

Mulțumesc și Academiei Române și personal Președintelui Ioan-Aurel Pop pentru transparența de care va da dovadă în a îmi răspunde la întrebările deja adresate în legătură cu modul în care Nicu Marcu a obținut bursa post-doctorală (cei 92.000 de lei) și în legătură cu indiciile privind frauda în ceea ce privește plata celor 4.000 de lei pe lună, fără contraprestația reală asumată prin contract (nu articol ISI, nu menționare în lucrări sursa finanțării, articole cu valoare zero, etc). Imediat ce voi avea răspunsurile, le voi publica aici, având convingerea că și Academia Română are tot interesul să investigheze eventuale fraude din bani europeni, făcute la scutul Academiei, cu cercetători post-doctorali impostori, dar plătiți din banul public. (Cerasela N.).

Exclusiv

Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026

Publicat

pe

De

În perioada 24-27 martie 2026, orașul Nürnberg, Germania, a fost din nou punctul central al industriei internaționale a ferestrelor, ușilor și fațadelor, găzduind evenimentul de referință FENSTERBAU FRONTALE 2026. Printre participanții de marcă s-a numărat și Klass Coating System, o companie din Judeţul Vâlcea şi unul dintre cei mai importanți producători europeni de profile PVC pentru ferestre și uși termoizolante, prezent în cadrul Pavilionului României.

Recunoscut drept cel mai important târg internațional dedicat acestui sector, FENSTERBAU FRONTALE reunește lideri din industrie, specialiști și inovatori, oferind un cadru ideal pentru schimb de idei, descoperirea celor mai noi tehnologii și dezvoltarea de parteneriate strategice. Ediția din 2026 aduce în prim-plan inovațiile și soluțiile de ultimă generație care modelează viitorul industriei.

Participarea Klass Coating System la acest eveniment confirmă angajamentul companiei de a susține evoluția domeniului tâmplăriei termoizolante și de a contribui activ la dezvoltarea acestuia. Pe parcursul acestor zile, compania a prezentat direcțiile sale de dezvoltare, noutățile pregătite pentru acest an și viziunea orientată către performanță și sustenabilitate.

Primele zile ale evenimentului au fost marcate de un interes crescut din partea vizitatorilor, generând discuții aplicate și oportunități valoroase de colaborare. Reprezentanții Klass Coating System, prin Directorul General Gabriel Ene, remarcă deja calitatea interacțiunilor și deschiderea participanților către soluții inovatoare, conturând noi perspective de dezvoltare.

„Prima zi ne-a adus exact ceea ce contează: oameni interesați, discuții aplicate și perspective care deschid noi direcții”, au transmis reprezentanții companiei, subliniind importanța dialogului direct cu profesioniști din industrie.

Pe întreaga durată a evenimentului, standul Klass Coating System a fost un punct de întâlnire pentru specialiști interesați de sisteme moderne de profile PVC, capabile să ofere stabilitate, eficiență și performanță în proiecte diverse. Compania își reafirmă astfel poziția de partener de încredere pentru producătorii și dezvoltatorii din domeniu.

Participarea la FENSTERBAU FRONTALE 2026 consolidează prezența Klass Coating System pe piața internațională, dar și deschiderea continuă către dialoguri profesionale și colaborări durabile. Evenimentul reprezintă o oportunitate valoroasă de a întări relațiile existente și de a iniția noi parteneriate, într-un context global dinamic și competitiv.

Despre Klass Coating System

Klass Coating System este o companie românească din Judeţul Vâlcea, cu capital privat, specializată în producția de profile din PVC pentru ferestre și uși termoizolante. Înființată în anul 2007, compania produce și furnizează profile PVC pentru ferestre și uși, sisteme complete de tâmplărie PVC, accesorii și componente compatibile.

Un element definitoriu al companiei este procesul de înfoliere, prin care profilele sunt finisate cu folii decorative și de protecție (imitație lemn, culori moderne), oferind atât estetică, cât și rezistență în timp.

Citeste in continuare

Exclusiv

Molia fructelor – Protectie pentru pomii fructiferi si culturile de legume

Publicat

pe

Protejati-va pomii fructiferi si culturile de legume instaland din timp capcane cu feromoni, verificandu-le de doua ori pe saptamana si notand cand creste numarul de adulti capturati. Inspectati fructele, frunzele si lastarii la fiecare cateva zile pentru oua, gauri de patrundere, excremente, panze sau varfuri ofilite. Tratati imediat dupa zborul maxim, inainte ca larvele tinere sa patrunda in fructe, folosind tratamente biologice selective, precum Bt. Indepartati fructele cazute sau infestate si taiati prompt lastarii afectati. Continuati sa urmariti pentru a vedea cele mai bune momente, produse si pasi de prevenire.

Ce este molia fructelor si de ce se raspandeste rapid?

Desi omidele fructelor par mici si inofensive, ele se pot transforma rapid intr-o problema serioasa in gradina sau spatiul tau de depozitare. Mai intai, identifica-le ca fiind daunatori mici care ataca fructele aflate in parg si legumele din apropiere. Apoi, intelege de ce se raspandesc rapid: se deplaseaza usor intre plante, se ascund in lazi si calatoresc prin rutele comerciale catre zone noi.

Apoi, verifica conditiile din jurul tau. Temperaturile ridicate, depozitarea aglomerata si igiena precara le ajuta sa se stabileasca rapid, in timp ce influenta climei le poate extinde aria de raspandire si prelungi perioadele de activitate. Dupa aceea, inspecteaza lazile cu fructe, frunzele si punctele de acces o data la cateva zile. Indeparteaza imediat produsele deteriorate, curata uneltele si separa noile transporturi de stocul existent. Actionand din timp si urmand acesti pasi, iti vei proteja spatiul si vei sprijini standardele comune pe care cultivatorii responsabili se bazeaza impreuna. Fitomag comercializeaza insecticide omizi.

Cum functioneaza ciclul de viata al moliei fructelor

Mai intai, vei dori sa urmaresti molia fructelor de la ou la larva, deoarece atunci incep adesea pagubele asupra culturilor. Apoi, urmareste puparea, deoarece aceasta etapa de repaus arata unde se dezvolta daunatorul fara sa fie observat. In cele din urma, observa cand apar adultii pentru a-ti putea programa masurile de protectie inainte ca acestia sa depuna mai multe oua.

Ou pana la larva

Cand o omida  a fructelor depune oua pe fructe, frunze sau pe tulpinile din apropiere, te poti astepta ca acestea sa eclozeze rapid odata ce temperaturile raman ridicate. Mai intai, inspecteaza cu atentie grupurile, deoarece ouale mici se ascund adesea langa tulpini, caliciu si frunze pliate. Apoi, urmareste schimbarea culorii inainte de eclozare.

Pentru a ramane cu un pas inainte, urmeaza acesti pasi:

  • Verifica fructele si frunzele la fiecare cateva zile.
  • Observa ouale care se inchid la culoare si gaurile proaspete de patrundere.
  • Incurajeaza parazitarea oualor prin prezenta insectelor benefice in apropiere.
  • Indeparteaza fructele infestate inainte ca larvele sa se raspandeasca.

Dupa eclozare, vei observa imediat comportamentul larvar: omida tanara cauta adapost, apoi patrunde in fruct sau in tesutul fraged pentru a se hrani. In aceasta etapa, actiunea ta rapida protejeaza intreaga comunitate a gradinii. Continua sa monitorizezi, actioneaza devreme si impartaseste ceea ce observi, astfel incat toti cei din jurul tau sa devina mai puternici impreuna de-a lungul fiecarui sezon.

Puparea si emergenta adultului

Dupa ce se hraneste in interiorul fructului sau al tesutului fraged, larva isi paraseste locul de hranire si cauta un loc protejat pentru a se impupa, cum ar fi scoarta desprinsa, litiera de frunze, crapaturile tulpinii sau solul din apropiere. Apoi, ar trebui sa inspectati aceste locuri de adapost si sa indepartati resturile in care se pot forma coconii. Apoi urmariti daca larva isi toarce un cocon subtire sau se transforma direct in pupa, in functie de specie. In perioadele mai reci, unele exemplare intra in diapauza pupala, asa ca va trebui sa continuati monitorizarea chiar si atunci cand activitatea pare sa se opreasca. Pe masura ce temperaturile cresc, molia adulta iese, isi intinde aripile si devine pregatita pentru imperechere. In aceasta etapa, puteti reduce dispersarea adultilor folosind capcane, toaletand zonele neingrijite si curatand fructele cazute. Cand urmati fiecare pas, va protejati plantele si intariti comunitatea de ingrijire din jurul gradinii dumneavoastra.

Semne timpurii ale daunelor cauzate de molia fructelor

Cateva indicii timpurii te pot ajuta sa depistezi daunele provocate de omidele fructelor inainte ca acestea sa se raspandeasca. Incepe prin a-ti verifica pomii si legumele la fiecare cateva zile, mai ales in zori. Vei observa problemele mai repede si te vei simti mai increzator in rutina ta.

Concentreaza-te asupra acestor semne timpurii de avertizare:

  • Cauta decolorarea frunzelor pe frunzele tinere aflate langa cresterile fragede.
  • Observa orice cadere prematura a frunzelor, bobocilor sau fructelor foarte mici.
  • Verifica daca exista panze fine, mici urme de intrare sau oua grupate pe suprafete.
  • Fii atent la noile cresteri slabe care se ofilesc mai repede decat partile sanatoase din jur.

Apoi, compara zonele afectate cu cele sanatoase de pe aceeasi planta. Apoi marcheaza ramurile sau randurile suspecte, astfel incat sa le poti verifica din nou cu usurinta. Cand ramai atent si consecvent, iti protejezi gradina ca un cultivator experimentat din comunitatea ta.

Cum dauneaza molia fructelor fructelor si lastarilor

Mai intai, verificati fructul pentru mici gauri de intrare, excremente si zone moi, deoarece acolo larvele moliei fructelor patrund in interior si incep sa se hraneasca. Apoi, inspectati lastarii tineri pentru varfuri ofilite, mici tuneluri si uscarea ramurilor, deoarece larvele pot sapa prin cresterea frageda si pot slabi ramura. Daca observati devreme ambele tipuri de daune, puteti actiona mai repede pentru a limita raspandirea si a va proteja recolta.

Daune la intrarea fructelor

Fiti atenti la gaurite mici de intrare in apropierea coditei, a caliciului sau de-a lungul lastarilor fragezi, deoarece adesea pe acolo larvele moliei fructelor patrund si incep sa se hraneasca. Mai intai, inspectati zilnic fructele si confirmati patrunderea in fruct verificand daca exista excremente, picaturi de seva sau o usoara inmuiere. Apoi, taiati fructele suspecte pentru a putea observa galerii si afectarea timpurie a semintelor inainte ca pierderile sa se extinda. Dupa aceea, indepartati imediat fructele infestate si distrugeti-le, astfel incat comunitatea livezii dumneavoastra sa ramana mai curata si mai sigura.

Concentrati-va asupra acestor semne:

  • orificii ca niste intepaturi, cu firimituri maronii
  • picaturi lipicioase in jurul ranii
  • brunificare interna in apropierea semintelor
  • coacere prematura sau cadere

In cele din urma, sortati cu grija fructele recoltate. Daca gasiti urme de hranire in interior, separati imediat produsele sanatoase. Actionand devreme, protejati calitatea, reduceti infestarea ascunsa si ii ajutati pe toti cei care cultiva alaturi de dumneavoastra in acest sezon.

Efecte plictisitoare

Verificati lastarii tineri pentru ofilire brusca, deoarece larvele moliei fructelor patrund adesea in varfurile fragede inainte sa observati deteriorarea fructelor. Incepeti prin a inspecta cresterea terminala la fiecare cateva zile. Daca un varf se indoaie, se usuca sau se innegreste, despicati-l si cautati galerii in tulpina, excremente de insecte sau o larva palida in interior.

Apoi, urmariti leziunea in jos. Puteti gasi inelarea lastarului acolo unde hranirea slabeste tulpina si intrerupe circulatia sevei. Indepartati lastarii afectati la cativa centimetri sub galerie, apoi distrugeti-i pentru ca larvele sa nu isi poata continua dezvoltarea.

Dupa taiere, rariti cresterea deasa pentru a imbunatati circulatia aerului si pentru a face monitorizarea mai usoara pentru toti cei care ingrijesc gradina. Pastrati resturile cazute curatate si verificati fructele din apropiere, deoarece larvele se muta adesea din lastari in fructele aflate in dezvoltare. Actionand din timp, ajutati la protejarea cresterii sanatoase si la mentinerea controlului impreuna.

Cum sa monitorizezi activitatea omidelor fructelor

Incepeti prin a amplasa capcane cu feromoni in livada sau gradina dumneavoastra inainte ca omidele fructelor sa devina active, deoarece acest lucru va ofera un semnal timpuriu al zborului adultilor. Verificati-le de doua ori pe saptamana si notati datele, numarul capturilor si conditiile meteo, astfel incat sa puteti observa cu incredere tiparele de zbor si sa ramaneti in pas cu alti cultivatori atenti.

Urmati o rutina simpla:

  • Agatati capcanele la inaltimea coroanei, departe de drumurile prafuite.
  • Inspectati insertiile lipicioase si inlocuiti-le atunci cand suprafetele se umplu.
  • Inregistrati capturile pe bloc, rand de pomi sau sectiune de gradina.
  • Comparati numerele saptamanale pentru a identifica o activitate in crestere sau in scadere.

Apoi, inspectati ciorchinii de fructe si frunzele din apropiere pentru oua, gauri de intrare sau excremente. Parcurgeti de fiecare data acelasi traseu, deoarece consecventa imbunatateste acuratetea. Cand impartasiti notitele cu vecinii, construiti impreuna o comunitate de cultivatori mai puternica si mai atenta.

Cand sa tratati molia fructelor pentru cele mai bune rezultate

Odata ce numarul de capturi in capcane si inspectiile fructelor arata ca activitatea omidelor este in crestere, programati tratamentul pentru perioada imediat dupa varful zborului adultilor si inainte ca larvele proaspat eclozate sa patrunda in fructe.

Mai intai, notati data la care capturile cresc constant pe parcursul mai multor verificari. Apoi, urmariti numarul maxim de capturi, apoi numarati inainte doar cateva zile, deoarece momentul optim se concentreaza pe aparitia larvelor, nu doar pe prezenta adultilor. Dupa aceea, confirmati prin inspectii ale fructelor, mai ales in serile calduroase si dupa o acumulare rapida de grade-zile. Daca vremea devine mai rece, incetiniti usor programul; daca se mentine calda, actionati mai repede. Repetati acest proces pentru fiecare generatie, deoarece presiunea se schimba de-a lungul sezonului. Urmand aceiasi pasi de sincronizare pe care ii folosesc vecinii dumneavoastra, veti proteja fructele mai eficient si veti ramane in acord cu bunele practici de ingrijire a livezilor si gradinilor.

Optiuni de tratament impotriva moliei fructelor care functioneaza

Alege tratamentul in functie de stadiul moliei pe care il vizezi, apoi aplica-l acolo unde intrerupe cel mai eficient ciclul de viata. Incepe cu monitorizarea, deoarece gradina ta functioneaza cel mai bine cand actionezi impreuna cu natura, nu impotriva ei. Apoi urmeaza acesti pasi practici:

  • Instaleaza capcane cu feromoni din timp pentru a detecta zborul adultilor si a reduce imperecherea.
  • Indeparteaza fructele infestate saptamanal, apoi distruge-le pentru ca larvele sa nu se poata raspandi.
  • Pulverizeaza larvele tinere prompt cu un tratament biologic selectiv dupa eclozarea oualor.
  • Planteaza soiuri rezistente atunci cand este posibil pentru a reduce presiunea viitoare.

Apoi, pastreaza zona curata: grebleaza resturile, taie ramurile prea dese si imbunatateste circulatia aerului. Daca presiunea ramane ridicata, repeta tratamentele conform intervalelor indicate pe eticheta si alterneaza metodele. Ramanand consecvent, iti protejezi pomii, iti sprijini comunitatea in crestere si faci ca controlul sa para usor de gestionat sezon dupa sezon.

Care produse Fitomag functioneaza cel mai bine?

Deoarece controlul omidelor fructelor functioneaza cel mai bine atunci cand alegi produsul in functie de stadiul daunatorului, cele mai utile optiuni de la Fitomag se incadreaza de obicei in trei roluri: monitorizare, tratament biologic si suport pentru igiena. Mai intai, foloseste capcanele cu feromoni Fitomag pentru a confirma zborul adultilor si a decide cand interventia este necesara. Apoi, aplica un insecticid biologic de la Fitomag, cum ar fi o optiune pe baza de Bacillus thuringiensis, atunci cand larvele tinere sunt active, deoarece atunci tratamentul functioneaza cel mai bine.

Apoi adauga produse de suport pentru igiena care te ajuta sa cureti fructele cazute, resturile vegetale infestate si buruienile-gazda din apropiere, astfel incat livada sau gradina ta sa ramana usor de gestionat. Daca urmezi o abordare de tip Integrated Pest, combina aceste instrumente in loc sa te bazezi doar pe un singur produs. Pentru loturile de legume, pastreaza evidente si aliniaza alegerea produselor cu deciziile de Crop Rotation, astfel incat intreaga ta comunitate de cultivare sa lucreze mai inteligent impreuna.

Cum sa previi viitoarele infestari cu omidee ale fructelor

Dupa ce ai asociat produsele Fitomag cu stadiul potrivit al daunatorului, concentreaza-te pe oprirea urmatorului ciclu al moliei fructelor inainte sa inceapa. Mai intai, indeparteaza zilnic fructele cazute, deoarece larvele continua sa se dezvolte in interiorul lor. Apoi, taie ramurile aglomerate astfel incat aerul si lumina sa patrunda in coroana, facand pomii mai putin atragatori. Intareste preventia cu aceste masuri esentiale:

  • Practica igiena solului prin indepartarea resturilor si afanarea superficiala a solului sub pomi.
  • Instaleaza plase de protectie inainte ca adultii sa inceapa sa depuna oua.
  • Verifica capcanele saptamanal pentru a observa zborurile din timp si a actiona rapid.
  • Recolteaza la timp, deoarece fructele prea coapte atrag atacuri repetate.

Apoi, inspecteaza fructele si frunzele in fiecare saptamana, mai ales dupa seri calduroase. Daca ramai consecvent, iti vei proteja livada si gradina de legume asa cum o fac cultivatorii cu experienta. Acea rutina constanta ajuta intreaga comunitate a gradinii tale sa prospere sezon dupa sezon.

Intrebari frecvente

Este Omida Fructelor Periculoasa Pentru Animalele De Companie?

Da, iti poate pune in pericol animalul. Verifica expunerea la toxic saliva, opreste pet ingestion imediat, spala gura sau labele, apoi suna veterinarul. Asa iti protejezi companionul si ramai un stapan atent.

Poate Omida Fructelor Afecta si Plantele Ornamentale din Gradina?

Da, poti observa atac si la plante ornamentale, mai ales la plante sensibile. Verifica frunzele saptamanal, indeparteaza larvele rapid si urmareste raspandire sezoniera. Asa iti protejezi gradina si ramai in pas cu ceilalti gradinari.

Cat Costa, In Medie, Combaterea Omizii Fructelor?

Platesti, in medie, 150–600 lei pe sezon. Mai intai, verifici suprafata si gradul infestarii. Apoi, compari cost estimativ pentru tratamente si manopera. La final, ajustezi dupa cost regional, ca sa te incadrezi bine.

Exista Metode Ecologice Pentru Combaterea Omizii Fructelor?

Da, poti folosi metode ecologice: incepe cu control biologic, elibereaza pradatori utili, apoi aplica extracte din plante precum neem sau pelin. Monitorizeaza saptamanal frunzele, indeparteaza ouale manual si repeta tratamentele. Asa protejezi gradina impreuna.

Cum influenteaza vremea eficienta tratamentelor aplicate?

Vremea influenteaza direct eficienta tratamentelor: aplica la temperatura optima, verifica umiditatea solului, evita ploaia si vantul. Alege dimineata sau seara, urmareste prognoza, apoi repeta daca vremea schimbatoare reduce aderenta. Asa reusesti impreuna.

Citeste in continuare

Exclusiv

Avantajele utilizarii de tabla acoperis pentru constructii durabile si economice

Publicat

pe

De

Alegerea invelitorii potrivite reprezinta una dintre cele mai importante decizii in procesul de constructie sau renovare al unei case deoarece acest element are rolul crucial de a proteja intreaga structura de actiunea factorilor externi. In ultimii ani preferintele proprietarilor si ale constructorilor s-au orientat masiv catre solutiile metalice datorita echilibrului perfect pe care acestea il ofera intre greutate pret si rezistenta in timp. Utilizarea de tabla acoperis a devenit un standard in industria moderna oferind o versatilitate estetica remarcabila capabila sa completeze orice stil arhitectural de la cel traditional pana la proiectele ultra-moderne cu linii minimaliste si pante reduse.

Unul dintre principalele beneficii tehnice ale acestui material este greutatea sa redusa pe metru patrat comparativ cu materialele ceramice sau de beton. Aceasta caracteristica are un impact direct asupra costurilor totale de constructie deoarece permite realizarea unei sarpante de lemn mai putin masive fara a compromite siguranta cladirii. In cazul renovarilor unde structura veche a casei nu mai poate sustine sarcini uriase inlocuirea invelitorii vechi cu panouri metalice este adesea singura solutie viabila care nu necesita consolidari costisitoare si invazive. Astfel se obtine o protectie maxima cu un consum minim de resurse structurale asigurand stabilitatea casei pe termen lung chiar si in zonele cu activitate seismica ridicata unde greutatea redusa la inaltime este un avantaj major.

Durabilitatea este un alt factor care plaseaza metalul in topul optiunilor pentru invelitori. Foile de otel folosite pentru acoperisuri sunt tratate prin procese complexe de galvanizare si sunt protejate de mai multe straturi de lacuri si vopsele polimerice care impiedica aparitia coroziunii. Tehnologia moderna permite acestor straturi sa reziste la radiatiile ultraviolete intense fara sa isi piarda culoarea sau stralucirea pe parcursul deceniilor. In plus suprafata neteda a metalului nu permite acumularea muschiului sau a lichenilor factori care in cazul altor materiale retin umiditatea si accelereaza degradarea suportului. Intretinerea este minima fiind necesara doar o verificare periodica a jgheaburilor si a zonelor de etansare pentru a asigura o functionalitate impecabila an de an.

Din punct de vedere al eficientei montajului acest tip de material permite o executie mult mai rapida in comparatie cu piesele individuale mici. Panourile pot fi debitate la dimensiuni specifice direct in fabrica reducand pierderile de material si timpul petrecut de echipe pe santier. Aceasta rapiditate se traduce in costuri de manopera mai mici si intr-o expunere redusa a structurii interioare a casei la eventualele ploi in timpul lucrarilor de montaj. De asemenea datorita sistemelor de prindere bine gandite riscul de eroare umana este diminuat daca se respecta instructiunile tehnice asigurand o etanseitate superioara chiar si in conditii de vant extrem sau ploi torentiale.

Aspectul economic nu trebuie neglijat deoarece investitia initiala intr-un sistem metalic este de cele mai multe ori mai accesibila decat in cazul sistemelor grele de invelitori. Daca adaugam la acest pret scazut si durata de viata ce poate atinge 50 sau chiar 60 de ani rezulta un cost de amortizare extrem de avantajos. Mai mult decat atat metalul este un material reciclabil in proportie de suta la suta ceea ce face din aceasta alegere una prietenoasa cu mediul inconjurator. Intr-o epoca in care sustenabilitatea devine o prioritate capacitatea de a reutiliza resursele la finalul ciclului de viata al cladirii adauga o valoare morala si ecologica deosebita proiectului dumneavoastra.

Eficienta energetica este un alt capitol unde tehnologia a facut progrese uriase. Invelitorile moderne dispun de finisaje care reflecta o parte semnificativa a radiatiei solare impiedicand incalzirea excesiva a mansardei pe timpul verii. In combinatie cu un strat adecvat de termoizolatie acoperisul metalic contribuie la mentinerea unui microclimat stabil in interior reducand costurile pentru climatizare. Iarna zapada aluneca mult mai usor de pe suprafata metalica prevenind acumularile masive care ar putea deforma sarpanta sau care ar putea cauza infiltratii prin fenomenul de inghet-dezghet la nivelul streasinii. Astfel locuinta ramane protejata si uscata indiferent de severitatea sezonului rece.

In concluzie versatilitatea si performantele tehnice fac din otelul prelucrat solutia ideala pentru orice tip de constructie rezidentiala sau comerciala. Indiferent daca sunteti in cautarea unei estetici clasice care sa imite tigla traditionala sau doriti un aspect industrial modern piata ofera variante care sa satisfaca cele mai exigente gusturi. Investitia intr-un astfel de sistem reprezinta garantia unei case sigure durabile si eficiente care va trece cu succes proba timpului si a schimbarilor climatice. Alegand corect materialul si echipa de montaj va asigurati ca adapostul dumneavoastra va ramane o oaza de liniste si confort oferind protectie maxima fara compromisuri estetice sau financiare.

Siguranta casei incepe cu o invelitoare de incredere capabila sa reziste sub soarele arzator sau sub povara zapezii. Luati in calcul toate avantajele oferite de tehnologia moderna si transformati acoperisul intr-un scut rezistent si elegant care sa puna in valoare intreaga proprietate. Durabilitatea si economia de resurse merg mana in mana atunci cand alegeti solutii verificate care si-au demonstrat eficienta in mii de proiecte de succes oferind fiecarui proprietar certitudinea unei alegeri inteligente si durabile.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Sibiu

Uncategorized12 ore inainte

Un stil de viață mai bun: Samsung prezintă noile electrocasnice BESPOKE AI pentru bucătărie și casă, 2026

Noile inovații pentru bucătărie și casă reflectă viziunea Samsung privind inovațiile inteligente, fiabile și axate pe design, care îmbunătățesc viața...

13 ore inainte

StiriTimis.ro – Testare HPV gratuită în Timișoara

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a publicat un anunț privind desfășurarea unei campanii de screening gratuit pentru...

Uncategorized19 ore inainte

Cum influențează regiunea gustul unui gin și de ce fiecare sticlă spune o poveste diferită

Puține băuturi reușesc să îmbine atât de bine libertatea de creație cu identitatea locului din care provin, iar ginul este...

oferte pizza oferte pizza
Uncategorizedo zi inainte

5 cele mai populare produse fast-food din lume

Există mâncăruri care rezistă la crize, scumpiri și orice fel de turbulență economică – iar oamenii continuă să le comande...

Ce modele de pantaloni scurți damă se poartă anul acesta? Ce modele de pantaloni scurți damă se poartă anul acesta?
Afaceri2 zile inainte

Ce modele de pantaloni scurți damă se poartă anul acesta?

Vara asta are o regulă care, sincer, mi se pare și mai prietenoasă, și mai utilă. Nu mai câștigă automat...

Afaceri2 zile inainte

Tendințe și destinații de top pentru vacanța la mare 2026

Fiecare sezon aduce cu sine noi perspective asupra relaxării, iar vacanța la mare 2026 se anunță a fi una a...

Afaceri2 zile inainte

Gazon artificial decorativ pentru curte: avantaje, utilizări și criterii de alegere

Gazonul artificial este utilizat tot mai frecvent în amenajarea curților atunci când întreținerea gazonului natural ajunge să fie percepută ca...

3 zile inainte

iubimtm.ro: Trupa B.U.G. Mafia vine la Zilele Studenților Timișoara 2026, pe Stadionul Știința

Trupa B.U.G. Mafia va fi cap de afiș al ediției 2026 a Zilelor Studenților Timișoarei, eveniment care se va desfășura...

Uncategorized5 zile inainte

Weekend fără încărcător? Cu HONOR 600 Lite este posibil

București, 17 aprilie 2026 – Smartphone-ul a devenit un instrument esențial, folosit constant pentru fotografii, navigație, comunicare și divertisment. În acest...

Anotimpurile de Vivaldi Anotimpurile de Vivaldi
Cultură5 zile inainte

Anotimpurile de Vivaldi – un concert veșnic actual

Concertul ”Anotimpurile” de Antonio Vivaldi, prezentat în data de 16 martie 2026 de Orchestra de cameră a filarmonicii sub conducerea...

Turism5 zile inainte

Banatul, recomandat pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, anunță Alfred Simonis

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat într-o postare pe Facebook că juriul care deliberează acordarea titlului de Regiune...

Uncategorized6 zile inainte

HONOR anunță un parteneriat strategic cu ZXMOTO

București, 16 aprilie 2026 – HONOR anunță un parteneriat strategic cu ZXMOTO, oficializat luna aceasta, marcând extinderea companiei în domeniul motorsportului,...

Uncategorized6 zile inainte

Samsung redefinește viitorul AI Living cu cea mai recentă inovație în domeniul televizoarelor la Inside Samsung, The First Look Europe 2026

Marcând 20 de ani ca brandul nr. 1 mondial de televizoare , Samsung prezintă Micro RGB – o inovație revoluționară...

Uncategorized6 zile inainte

Pășește într-o nouă lume VERTUO cu NESPRESSO, alături de AMBASADORUL GLOBAL AL BRANDULUI, DUA LIPA

Inspirată de curiozitate și îndrăzneală, campania celebrează ideea că fiecare ceașcă de cafea deste o invitație de a explora 14...

Știri din județ6 zile inainte

ELF BAR 600: Ce este, cum funcționează, specificații și tot ce trebuie să știi înainte să îl folosești

ELF BAR 600 este unul dintre cele mai cunoscute dispozitive de tip „disposable”, devenit extrem de popular datorită simplității și...

Afaceri7 zile inainte

De ce să alegi un parfum de nișă și cum se diferențiază de alte parfumuri?

Parfumurile de nișă au câștigat tot mai mult teren în ultimii ani, mai ales în rândul celor care își doresc...

Știrile Săptămânii