Producătorul mărcilor Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, se confruntă cu datorii fiscale uriașe. Retail Plus Services, compania care a readus pe piață celebrele branduri de țigări românești, a acumulat obligații către stat de 649,3 milioane lei, în principal din TVA și accize pentru țigări și băuturi alcoolice.

Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, societatea se află în portofoliul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și, după ani de amânări și eșalonări la plată, a ajuns sub protecția concordatului preventiv, decizie dispusă de Tribunalul București pe 27 iunie 2025. Măsura suspendă pentru patru luni executările silite și lasă deschisă opțiunea unui plan de restructurare.

Datorii acumulate prin eșalonări succesive

Istoricul datoriilor Retail Plus Services începe în 2018, când compania a obținut primele eșalonări la plată, beneficiind inclusiv de facilitățile acordate în perioada pandemiei. Ani la rând, ANAF a aprobat noi reprogramări sau modificări, ceea ce a permis firmei să evite executarea silită.

În 2021, obligațiile principale erau de circa 15 milioane lei, plus dobânzi și penalități de 3,2 milioane. Însă în următorii ani, datoriile s-au majorat considerabil, mai ales din cauza accizelor neplătite.

Situația s-a complicat în 2024, când legislația fiscală a fost modificată, iar accizele nu au mai putut fi incluse în eșalonări. În consecință, ANAF a refuzat să reintroducă în planurile de plată sume de ordinul sutelor de milioane de lei.

În ianuarie 2025, Fiscul a anulat înlesnirile la plată pentru datorii de peste 351 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de 23 milioane. O nouă cerere de reprogramare a fost aprobată doar parțial – pentru aproximativ 64 milioane lei – restul fiind considerate neeligibile.

Creștere a afacerilor, dar și pierderi

Paradoxal, firma și-a majorat veniturile în 2024, raportând o creștere a cifrei de afaceri cu 45%, până la 360 milioane lei. Totuși, rezultatul final a fost o pierdere de 28 milioane, mai mare decât în anul anterior. Numărul mediu de angajați a rămas extrem de redus – doar patru persoane.

Compania, administrată de Stelian Găvruș, produce la terți în Germania țigările Carpați și Snagov, iar în Bulgaria, tot prin contracte externe, băuturile spirtoase Unirea și Sankt Petersburg, comercializate în România prin distribuitori.

Patrimoniu aproape inexistent

Verificările ANAF în bazele de date ale ANCPI și DRPCIV au arătat că societatea nu deține bunuri imobile sau mobile proprii, cu excepția a trei autoturisme în leasing.

Datorii în creștere

Între ianuarie și iulie 2025, Retail Plus Services a mai acumulat obligații de circa 200 milioane lei, în special din accize, ceea ce a dus totalul la aproape 650 milioane lei.

Următoarele luni vor fi decisive pentru companie: concordatul preventiv îi oferă un răgaz pentru a negocia cu creditorii și pentru a încerca restructurarea datoriei. În caz contrar, riscul intrării în insolvență este iminent.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, efectuează zilele acestea o vizită scurtă în Statele Unite, unde are programate întrevederi la nivel înalt cu oficiali ai Departamentului de Comerț, potrivit unor surse politice, citate de mediafax.ro

Nazare este primul membru al actualului guvern care se deplasează la Washington după instalarea guvernului. Surse apropiate susțin că oficialul român a cultivat în ultimii ani o relație constantă cu cercurile republicane, ceea ce i-ar permite să deschidă canale de dialog economic direct la nivel guvernamental și politic.

Noua administrație republicană de la Washington, cunoscută pentru orientarea pro-business, ar putea crea oportunități de negociere pentru investiții americane în sectoare-cheie pentru România, precum energie, infrastructură sau tehnologie.

Potrivit acelorași surse, Nazare mizează pe experiența sa anterioară de negociator – confirmată prin aducerea Centrului Cyber al UE la București – pentru a repoziționa România în relația cu SUA pe dimensiunea economică.

Ministerul Finanțelor nu a confirmat oficial vizita și nu a transmis până acum niciun comunicat pe acest subiect.

Autoritățile române se axează pe o planificare solidă, care să reflecte prioritățile strategice ale țării și să confirme angajamentul ferm al Guvernului față de traiectoria de deficit bugetar, în contextul negocierilor pentru pachetul european de investiții SAFE, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Guvernul negociază miliarde de euro de la UE

„Negocierea finală pentru pachetul de investiții SAFE. O imagine din cadrul ultimelor negocieri asupra programului SAFE, creat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre să își modernizeze sistemele de apărare. Discuții intense la Ministerul Finanțelor cu reprezentanții Comisiei, unde am adus la aceeași masă și colegii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. Eforturile comune vizează maximizarea accesului României la fonduri cruciale pentru dezvoltare și consolidarea securității naționale.

O negociere complexă, care a luat în calcul cifrele și spațiul fiscal aferent acestor investiții pe orizontul 2026-2030. Ne concentrăm pe o planificare solidă, care să reflecte prioritățile strategice ale României și, în același timp, să confirme angajamentul ferm al Guvernului de a respecta traiectoria de deficit. În acest fel, asigurăm atât sustenabilitatea finanțelor publice, cât și dezvoltarea proiectelor esențiale pentru economia și securitatea națională**”, a transmis ministrul Finanțelor, luni seară, printr-o postare pe Facebook.

Ministrul a subliniat și un alt aspect important pentru România: achizițiile realizate în cadrul programului SAFE sunt scutite de TVA, iar împrumuturile aferente sunt garantate de bugetul Uniunii Europene, reducând astfel presiunea asupra bugetului național.

„Suntem la granița unui conflict care durează deja de prea mulți ani, iar creșterea capacității de apărare este extrem de importantă. Comisia va publica în curând detaliile de alocare pentru toate statele membre, iar noi vom monitoriza atent impactul cheltuielilor”, a mai declarat Alexandru Nazare.

La finalul lunii mai, Consiliul Uniunii Europene a adoptat regulamentul de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism financiar destinat sprijinirii statelor membre în investițiile din sectorul apărării, prin achiziții publice comune concentrate pe capabilitățile prioritare.

Programul SAFE va finanța investiții urgente și de amploare în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), având ca scop stimularea capacității de producție pentru echipamentele de apărare, asigurarea disponibilității acestora în caz de nevoie și remedierea deficiențelor existente în sistemele de apărare. Acest demers contribuie, totodată, la consolidarea gradului general de pregătire al Uniunii Europene în domeniul apărării, potrivit unui comunicat emis de Consiliul UE.

În total, prin SAFE, Uniunea Europeană va pune la dispoziția statelor membre interesate un buget de până la 150 de miliarde de euro, care va fi alocat pe baza solicitărilor și planurilor naționale. Finanțarea se va realiza sub forma unor împrumuturi pe termen lung, cu condiții avantajoase, rambursabile de către statele beneficiare.

SAFE reprezintă primul pilon al Planului Comisiei Europene „ReArm Europe Plan / Readiness 2030”, care are ca obiectiv mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro în cheltuieli pentru apărare.