Asociația Clubul Sportiv Forza Junior Costuleni (ACSFJC) anunță încheierea proiectului european Eyes-Shut – Sensorial Theater for Adults with Visual Disability (2024-1-RO01-KA210-ADU-000255243), un demers internațional care a demonstrat că teatrul poate deveni un spațiu de întâlnire, reflecție și empatie pentru întreaga comunitate, dincolo de etichete și dizabilități.

Coordonat de România, proiectul Eyes-Shut a fost dezvoltat printr-un parteneriat strategic între organizații din România, Serbia și Cipru, având ca obiectiv principal creșterea nivelului de conștientizare privind incluziunea socială prin artă senzorială. Departe de a fi un proiect destinat exclusiv persoanelor cu deficiențe de vedere, Eyes-Shut a fost construit ca o experiență comună, adresată publicului larg, în care minimum 25% dintre participanți au fost persoane cu dizabilități, iar restul membri activi ai comunității.

În cadrul proiectului, fiecare țară parteneră a avut responsabilitatea de a crea un spectacol de teatru senzorial propriu, adaptat contextului local și realizat împreună cu comunitatea:

– România a dezvoltat spectacolul „Ziua Magică”, prezentat în Iași și București, în spații culturale și educaționale, cu participarea adulților cu și fără deficiențe de vedere, cadre didactice, artiști, stakeholderi locali și reprezentanți media.
– Cipru a realizat patru reprezentații ale spectacolului „Omul cu trei ochi”, explorând percepția, identitatea și relația dintre simțuri.
– Serbia a creat spectacolul „Iad, Purgatoriu și Rai”, o experiență senzorială profundă despre limite, emoții și reconectare umană.

Toate cele trei producții au fost rezultatul unui proces comun de cercetare, formare și experimentare artistică, desfășurat pe parcursul proiectului, în care teatrul senzorial a fost folosit ca instrument de educație non-formală pentru adulți, nu doar ca act artistic.

Un rezultat-cheie al colaborării internaționale este Ghidul Eyes-Shut, un instrument practic lansat la finalul proiectului, care documentează fiecare spectacol, metodologia utilizată și pașii necesari pentru a replica acest tip de eveniment în alte comunități. Ghidul este disponibil public și poate fi consultat aici:
👉 https://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro/guidebook

Ghidul se adresează organizațiilor culturale, educatorilor, artiștilor, lucrătorilor de tineret și actorilor comunitari care doresc să dezvolte inițiative incluzive, oferind exemple concrete, explicații metodologice și recomandări practice pentru implementare.

Prin Eyes-Shut, partenerii proiectului transmit un mesaj clar: incluziunea nu este un concept abstract și nu aparține doar unor grupuri specifice, ci poate fi construită prin experiențe simple, autentice și replicabile, care îi implică pe toți membrii comunității.

Proiectul Eyes-Shut se încheie oficial, însă impactul său continuă prin comunitățile implicate și prin resursele puse la dispoziția publicului, invitând organizațiile și instituțiile interesate să ducă mai departe acest tip de experiență în propriile contexte locale.

Pentru informații suplimentare despre proiect și rezultate:
🌐 http://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro
📩 acsfjc@gmail.com

Data de 22 noiembrie 2025 marchează un moment foarte important și inedit pentru Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu-Vâlcea. Sub bagheta lui Russel McGregor și alături de tânăra pianistă Miruna Maciuca, orchestra a prezentat, într-o singură seară, integrala concertelor pentru pian de Camille Saint-Saëns. Evenimentul a avut loc la Sala Radio din București și a reprezentat un adevărat tur de forță pentru muzicieni.

Conceptul acestui „concert de concerte” a avut ca sursă de inspirație demersul pianistei de origine franceză, Jeanne-Marie Darré, care a interpretat toate aceste opusuri într-o singură seară, pe când avea numai 21 de ani. Pe acest model, solista Miruna Maciuca a interpretat concertele lui Saint-Saëns la doar 20 de ani. Cu un palmares deja impresionant, Miruna a colaborat cu dirijori precum Dijana Cvetkovic, Svilen Simeonov, Tiberiu Dragoș Oprea, Emil Vișenescu, Daniel Manasi (ultimii trei s-au aflat în sală), și studiază în prezent la Conservatorul din Veneția, Italia.

Seara a debutat cu Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră în re major, op. 17, compus în 1858, iar ansamblul, deși s-a încălzit mai greu, i-a făcut față cu brio solistei. M-a surprins în mod plăcut determinarea și concentrarea Mirunei, modul în care a tratat fiecare partitură ca și cum ar fi fost unica interpretare din acea seară, nu am simțit-o împovărată de concertele ce urmau și nici obosită sau ezitantă după mai multe lucrări cântate. Cu o tehnică ireproșabilă și o dozare excelentă a energiei, Miruna Maciuca a reușit să ducă la bun sfârșit un concert demn de Cartea Recordurilor. Și bineînțeles că toate partiturile au fost interpretate din memorie.

Și cum consider că un artist înzestrat și muncitor trebuie dublat de o imagine care să-l pună în valoare, nu pot să nu apreciez ținutele Mirunei – două la număr – spectaculoase și strălucitoare, în culori pastelate, niște rochii foarte lungi, cum nu am mai văzut până acum la o pianistă, ale căror poale s-au odihnit pe scena Sălii Radio timp de două ore și jumătate cât a ținut evenimentul, fără ca dimensiunile lor generoase să afecteze în vreun fel acționarea pedalelor.

Concertului nr. 1 i-au urmat Concertul nr. 2 în sol minor, op. 22 și Concertul nr. 4 în do minor, op. 44, iar nr. 3 în mi bemol major, op. 29 și nr. 5, „Egipteanul”, în fa major, op. 103 au urmat după pauză. Dirijorul Russel McGregor a condus orchestra cu entuziasm, neobosit, realizând o sinergie revitalizantă cu interpretarea Mirunei Maciuca.

Concertul, realizat cu sprijinul Fundației Altlane și al Pluridio, a fost foarte bine primit de public care, la final, a așteptat-o într-un număr impresionant pe solistă, cu brațele încărcate de buchete de flori. Un mare „bravo” și pentru orchestra Filarmonicii „Ion Dumitrescu” Râmnicu-Vâlcea, care s-a încumetat la un asemenea angrenaj interpretativ!

Teodora Constantinescu

În seara de 27 octombrie 2025, Sala Lahovari din Râmnicu Vâlcea a fost gazda unui eveniment muzical de excepție, în care trecutul și prezentul s-au întâlnit într-un dialog sonor rafinat.

Sub bagheta dirijorului Liviu Condriuc, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Ion Dumitrescu” a oferit publicului o incursiune în universul preclasic dar și clasic al mariii muzici, prin lucrările semnate de Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart. Solista serii, Elena Teodora Greciuc, a adus un plus de sensibilitate și virtuozitate prin interpretarea Concertului pentru flaut în Sol major de Mozart.

Programul concertului a fost ales pentru a reflecta evoluția muzicii de la barocul târziu la maturitatea clasicismului vienez:

Concertul Brandenburgic nr. 3 de Bach este o lucrare emblematică a barocului, în care contrapunctul și energia ritmului creează o arhitectură sonoră complexă. Alegerea acestei lucrări ca deschidere a concertului a fost o invitație la introspecție și admirație față de rigoarea și frumusețea muzicii baroc.
Concertul pentru flaut și orchestră în Sol major, K. 313 de Mozart, interpretat de Elena Teodora Greciuc, a fost momentul liric al serii. Lucrarea, scrisă cu grație și claritate, pune în valoare timbrul delicat al flautului și dialogul subtil cu orchestra. Solista a demonstrat o stăpânire tehnică remarcabilă și o expresivitate care a captivat publicul.

Simfonia nr. 78 în do minor de Haydn, prezentată în primă audiție pe scena vâlceană, a încheiat concertul într-o notă dramatică și viguroasă. Haydn, considerat „părintele simfoniei”, reușește în această  lucrare să îmbine tensiunea armonică cu echilibrul formal, oferind o experiență sonoră premarcabilă.
Dirijorul Liviu Condriuc s-a remarcat prin claritatea gestului dirijoral și capacitatea de a modela orchestra cu finețe. Sub conducerea sa, ansamblul a oferit o interpretare coerentă, echilibrată, frumos nuanțată. Condriuc a reușit să pună în valoare caracterul distinct al fiecărei lucrări, păstrând totodată unitatea stilistică a programului.

Elena Teodora Greciuc, foarte tînăra flautistă cu o carieră în plină ascensiune, a demonstrat nu doar virtuozitate, ci și o profundă înțelegere a stilului mozartian. Interpretarea sa a fost marcată de eleganță, sensibilitate și o comunicare productivă cu orchestra, ansamblu din care de fapt ea face parte.
Orchestra vâlceană, aflată într-un proces continuu de consolidare artistică, a dovedit maturitate și profesionalism. Sunetul omogen, frazarea atentă și dinamica bine controlată au contribuit la succesul serii. Publicul a fost martorul unei interpretări care a respectat tradiția, dar a adus și prospețime repertoriului clasic.

Concertul din 27 octombrie nu a fost doar o simplă manifestare artistică, ci o reafirmare a valorilor muzicii clasice într-un context contemporan. Alegerea unui repertoriu clasic, interpretat cu pasiune și rigoare, a fost un gest de reverență față de patrimoniul muzical european. Într-o lume în continuă schimbare, astfel de evenimente oferă stabilitate, frumusețe și inspirație.

Pentru melomanii din Râmnicu Vâlcea, seara a fost o celebrare a armoniei, a dialogului dintre epoci și a puterii muzicii de a transcende timpul. Iar pentru tinerii artiști și publicul prezent, concertul a fost o lecție de stil, de expresie și de respect față de artă.

Cristian Ovidiu Dinica