Cine este Alexandru Ferariu, omul de afaceri român din umbră?

Peisajul economic românesc este adesea dominat de figuri sonore, antreprenori care preferă să-și promoveze imaginea prin interviuri, conferințe sau campanii de PR. Însă există și o altă categorie, mai puțin vizibilă: oamenii de afaceri care construiesc în liniște, departe de camerele de filmat. În această zonă discretă se află Alexandru Ferariu, antreprenor român a cărui influență a crescut constant în ultimii ani.

Jurist de meserie și fiul lui Mihai Ferariu, consulul onorific al Regatului Luxemburg la București, Alexandru nu are prezență constantă în presă și evită cu grijă expunerea publică. Alegerea lui pare atipică într-o epocă în care succesul se măsoară în apariții mediatice, dar rezultatele sale arată că discreția poate fi o strategie de business la fel de puternică precum notorietatea.

Investigația de față a pornit de la informațiile publicate de evz.ro, unde numele lui Alexandru Ferariu a apărut în legătură cu posibile conexiuni din Republica Moldova. Verificările ulterioare conturează portretul unui om de afaceri discret, dar implicat în tranzacții importante.

Ce rol a avut Alexandru Ferariu în tranzacțiile cu credite neperformante?

După criza financiară, multe bănci din România au început să vândă portofolii masive de credite neperformante, evaluate la miliarde de euro. O parte din aceste pachete au fost cumpărate de companii din Luxemburg și Olanda. Surse din piață indică faptul că în spatele unor astfel de structuri internaţionale se află şi Alexandru Ferariu, om de afaceri român, aproape complet necunoscut publicului larg. Creditele erau preluate cu reduceri de până la 70-80%, iar ulterior, prin restructurare sau executare, generau profituri semnificative. Dimensiunea tranzacțiilor era atât de mare încât inclusiv clienți fără restanțe au descoperit că împrumuturile lor fuseseră cesionate.

Aceasta a fost, potrivit mai multor specialiști, intrarea lui Ferariu în marile jocuri financiare – un pas calculat, dar nu lipsit de controverse, care i-a consolidat poziția în piața bancară și investițională.

Cum a ajuns Alexandru Ferariu să fie implicat în achiziţia unei clădiri importante din Piața Universității?

Un alt episod important din traseul său de afaceri a fost reprezentat de tranzacţia unei clădiri impunătoare din Bucureşti care se ridică la o valoare de peste 30 de milioane de euro. Anumite surse susţin că este vorba despre clădirea BCR din Piața Universității, cunoscută drept Palatul Oscar Maugsch. Oficial, imobilul a fost cumpărat de un fond de investiții, însă neoficial, mai multe surse susțin că adevăratul arhitect al tranzacției a fost acelaşi Alexandru Ferariu.

Pentru antreprenorul român Alexandru Ferariu, această mutare a însemnat mai mult decât o investiție profitabilă ci şi o confirmare a conexiunilor sale în mediul de afaceri internaţional. Chiar dacă nimeni nu recunoaște deschis rolul său, aceste informații întăresc imaginea unui antreprenor capabil să opereze nu doar la nivel local, ci și în rețele financiare globale.

Ce legătură are Alexandru Ferariu cu Amundi, cel mai mare administrator de fonduri din Europa?

Intrarea în România a gigantului Amundi, care administrează peste 2.000 de miliarde de euro la nivel global, a părut inițial un proces natural de expansiune al grupului francez. Însă, potrivit unor surse din piață, Alexandru Ferariu, un om de afaceri român cu conexiuni puternice în Luxemburg, ar fi jucat un rol major în facilitarea accesului Amundi pe piața locală.

Astăzi, Amundi România gestionează zeci de fonduri, conectând capitalul românesc la marile fluxuri financiare internaționale. Dacă aceste informații sunt confirmate, ele arată dimensiunea rețelei pe care Ferariu o construiește, trecând dincolo de granițele țării și conectând România la piețe financiare globale.

Ce afaceri are Alexandru Ferariu în Republica Moldova?

Dacă în România Alexandru Ferariu a mizat pe credite și imobiliare, în Republica Moldova și-a îndreptat atenția către agricultură, un domeniu strategic și sensibil. Estimările din piață vorbesc despre investiții de peste 100 de milioane de euro, direcționate în special către activele companiei Caravita, controlată anterior de fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat.

Caravita deținea mii de hectare de terenuri, livezi și podgorii. După prăbușirea afacerii și problemele judiciare ale lui Filat, Ferariu a cumpărat creanțele și, prin transformarea datoriilor în control direct, a reușit să integreze activele agricole în rețeaua sa.

Această mutare a demonstrat două calități definitorii: capacitatea de a profita de oportunități într-un mediu volatil și curajul de a investi într-o zonă unde alți antreprenori ezită.

De ce rămâne Alexandru Ferariu un antreprenor invizibil?

Privind în ansamblu, se conturează portretul unui antreprenor român atipic. Ferariu preferă să opereze prin structuri offshore, vehicule luxemburgheze sau fundații olandeze, evitând expunerea directă. Țintește active strategice – credite bancare, clădiri istorice, terenuri agricole – și construiește pe termen lung, mizând pe valoare reală și pe stabilitate.

Departe de interviuri și campanii de imagine, el pare să urmeze principiul „tace și face”. În cercurile de business este văzut ca un „constructor” mai degrabă decât un speculator, un om de afaceri care preferă să lase rezultatele să vorbească.

Însă tocmai această discreție ridică și semne de întrebare. Care este dimensiunea reală a imperiului său? Câte companii și câte active sunt implicate în structurile financiare pe care le controlează? Și cât timp va reuși să rămână invizibil, acum că numele său apare tot mai des în marile tranzacții din România și Republica Moldova?

Cert este că Alexandru Ferariu este un antreprenor român discret, dar influent, care a reușit să-și construiască o rețea de afaceri ce nu mai poate fi ignorată. Într-o lume unde imaginea pare să cântărească mai mult decât substanța, el demonstrează că succesul poate fi construit și în tăcere.

Am încercat să îl contactăm pe Alexandru Ferariu pentru a ne oferi un punct de vedere oficial şi a răspunde unor întrebări, dar nu am reuşit să luăm legătura cu el în mod direct. Ni s-a transmis ulterior că ne va oferi un interviu pentru a clarifica toate aceste detalii când îi va permite timpul.

Sursa foto: x.com

Sălile pentru evenimente (nunți, botezuri, etc) s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, multe din ele fiind, însă, ”otrăvitoare”, atît perntru bugetul statului cât și pentru clienți. Le găsim atât în comune, cât și în marile orașe, fiind afaceri bănoase, dat fiind că majoritatea bat palma cu clienții ”la mica înțelegere”.

Evaziunea, de ordinul zecilor de milioane de euro

Raportându-ne doar la nunți, fără botezuri sau alte evenimente, cum ar fi cele corporate, piața din România a ajuns la 150.000 de astfel de evenimente organizate în locații dedicate, față de 120.000 în 2022.

Specialiștii din branșă spun că ”locația” este cea mai costisitoare pentru clienți, pentru că de obicei ”contractul” include meniul și Tortul & Candy Bar, prețurile oscilând între 15.000 și 20.000 de euro pentru o nuntă cu 200 de participanți.

Or, dacă ne raportăm la facturile emise doar pentru maxim 5.000 de euro, realizăm că la fiecare eveniment statul pierde impozit pe un profit real calculat de 6.000 de euro / eveniment, dacă organizatorul obține un profit de cel puțin 30% din contractul încheiat la mica înțelegere.

Evident, calculul este unul grosso modo, fără a lua în calcul zecile de mii de botezuri, baluri ale bobocilor și alte evenimente.

ANAF intră pe fir

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) înaintează operatorilor de locații solicitarea de a furniza informații detaliate cu privire la evenimentele care se organizează în spațiile pe care le gestionează.

Potrivit economedia.ro, mai multe societăți care se ocupă cu organizarea de evenimente sociale și corporate au obligativitatea ca, în termen de cinci zile de la aprimirea documentului ANAF oficial, să trimită informațiile la adresa furnizată în document: antifrauda.sv@anaf.ro, de preferință, în format .xls.

ANAF informează că, în cazul în care acestea nu trimit informațiile solicitate în timpul precizat, vor fi sancționate cu o amendă contravențională.

ANAF cere operatorilor de locații orice fel de informații cu privire la evenimentele sociale și corporate, desfășurate în perioada august – noiembrie/decembrie 2025.

Datele cerute de ANAF:

• Datele de identificare ale beneficiarului rezervării (nume / prenume / denumirea persoanei juridice, număr de telefon, contact)
• Natura evenimentului (nuntă, botez, aniversare, majorat, banchet, simpozion, evenimente corporate, etc…), data evenimentului și ora începerii
• Numărul estimat de meniuri / participanți (numărul minim declarant / acceptat, după caz)
• Prețul meniului / meniurilor – dacă au fost mai multe, se va specifica valoarea fiecăruia
• Avansul încasat
• Modalitatea de încasare a avansului (chitanță, ordin de plată, etc..)
• Alte servicii oferite d eorganizator contra cost, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarul (închiriere spațiu, servire alte meniuri comandate, amenajare spațiu eveniment, servicii artistice / muzicale, filmare și/sau fotografiere)
• Ce alte servicii oferă organizatorul și valoarea lor

Start Major este un program de educație financiară și antreprenorială dezvoltat de UniCredit Bank și implementat de Asociația The Social Incubator, dedicat elevilor din învățământul profesional și tehnic din România. Prin ateliere interactive și tabere de antreprenoriat, tinerii învață cum să-și construiască o carieră și o viață independentă. Suntem în plină desfășurare a ediției a șasea, iar în 2025, Start Major ajunge în 15 județe din țară. În fiecare locație, taberele creează un spațiu de învățare autentic, în care elevii dezvoltă idei de afaceri cu sens, învățând să gândească ca niște antreprenori.

La Sibiu, tabăra Start Major a fost mai mult decât o experiență educațională – a fost o călătorie de descoperire personală și profesională pentru cei 37 de elevi participanți. Într-un cadru prietenos, deschis și stimulant, tinerii au învățat cum să transforme ideile lor în planuri de afaceri viabile.

Au început prin a învăța cum se identifică o problemă reală din comunitate și cum se formulează o soluție antreprenorială. Apoi au construit pas cu pas un plan de afaceri: de la segmentarea pieței, bugetare și resurse necesare, până la strategii de marketing și comunicare.

Munca în echipă, susținută de sesiuni de mentorat și feedback aplicat, le-a oferit încrederea necesară pentru a-și susține ideile cu argumente clare și structură solidă.

Au participat elevi de la:

Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum”

Liceul Tehnologic „Avram Iancu”, Sibiu

Colegiul Economic „George Barițiu”

Tinerii sibieni ne-au arătat că au o gândire critică bine dezvoltată și dorința sinceră de a face o diferență. Le dorim mult succes la Pitch Day!

#TheSocialIncubator #StartMajor #UniCreditBank #OurCommunities
#ViitorulÎncepeAici#EducațieFinanciară#Angajabilitate#Antreprenoriat #Sustenabilitate