COMUNICAT DE PRESĂ Partidul Patrioților Români (PPR)

București, 09.12.2025 – Partidul Patrioților Români (PPR) anunță că Mihai Lasca, președintele formațiunii și candidat în alegerile locale din Capitală, a depus astăzi o plângere penală la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) și a transmis către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București (BECMB) o solicitare oficială de renumărare a voturilor în toate secțiile de votare, ca urmare a unor nereguli grave semnalate de alegători.

Potrivit sesizărilor primite, există mai multe secții de votare în care sistemul ROAEP indică 0 voturi, deși alegători reali, identificabili, au confirmat că au votat fizic în acele secții. Situații de acest tip au fost identificate în:

• Secția 94 – Școala Gimnazială Nicolae Titulescu
• Secția 1147 – Intrarea Crainicului nr. 3, Sector 6
• Secția 494 – București
• Secțiile 636–639 – Școala Gimnazială George Topârceanu
• Secțiile 162–164 – București

Aceste neconcordanțe ridică întrebări serioase cu privire la corectitudinea procesului electoral și la modul de centralizare a voturilor.

Mihai Lasca: “Nu putem accepta ca voturile oamenilor să dispară în sistem. Avem de-a face cu o problemă de sistem, nu cu o simplă eroare.”

În declarația oficială transmisă astăzi, președintele PPR afirmă:

„Am depus o plângere penală pentru că în mai multe secții de votare din București figurează zero voturi, deși cetățeni reali confirmă că au votat. Acest lucru nu poate fi tratat ca o simplă eroare tehnică. Când același tipar apare în secții diferite, vorbim de o problemă de sistem. Voturile românilor nu pot dispărea fără urmă.”

„Solicit renumărarea voturilor în toate secțiile din Municipiul București. Dacă există suspiciuni în câteva secții, atunci este necesar să se verifice întregul proces. Transparența este singura soluție.”

Plângere penală și solicitare oficială: PPR cere verificări urgente

Plângerea penală depusă la DGPMB vizează posibile fapte precum:

• falsificarea documentelor electorale,
• falsificarea rezultatelor votării,
• împiedicarea exercitării drepturilor electorale,
• transmiterea eronată sau intenționată a datelor electorale,
• orice alte fapte care pot afecta integritatea procesului electoral.

În paralel, solicitarea transmisă Biroului Electoral de Circumscripție cere:

• verificarea proceselor-verbale,
• compararea listelor electorale cu datele din sistem,
• clarificarea discrepanțelor,
• renumărarea voturilor în toate secțiile din Capitală, conform art. 98–101 din Legea 115/2015.

Declarație suplimentară Mihai Lasca: “Românii sunt sătui să li se spună că ‘așa funcționează sistemul’. Sistemul trebuie să răspundă, nu cetățeanul.”

În declarația sa extinsă, Lasca subliniază:

„Suntem în 2025 și încă ne confruntăm cu probleme fundamentale ale procesului electoral. Românii sunt sătui să li se spună că ‘așa funcționează sistemul’. Sistemul trebuie să răspundă în fața cetățeanului, nu invers. Atunci când mai multe secții afișează aceeași anomalie, nu mai este vorba de un incident izolat — vorbim despre o disfuncționalitate care trebuie investigată serios.”

„PPR va apăra fiecare vot. Indiferent de rezultat, corectitudinea procesului este esențială pentru democrație.”

Context: nereguli electorale repetate în ultimii ani

PPR amintește că nereguli de acest tip nu sunt o noutate în România. În ultimii ani au fost semnalate:

• diferențe între numărul de semnături și numărul de voturi,
• procese-verbale completate greșit sau neconform,
• voturi valabile transformate în voturi nule,
• erori în sistemele electronice de raportare,
• situații în care camerele video nu au funcționat sau nu s-au pus la dispoziție înregistrările.

Aceste episoade contribuie la erodarea încrederii cetățenilor în procesul electoral și impun o reformă profundă a sistemului de monitorizare și centralizare a voturilor.

Mesajul final al lui Mihai Lasca: “Votul cetățeanului nu este opțional, nu este negociabil și nu este o cifră care poate fi ștearsă.”

În încheierea comunicatului, Lasca transmite:

„Votul românilor este sacru. Nu vom accepta ca el să fie ignorat, manipulat sau șters din sistem. Vom duce acest demers până la capăt și vom folosi toate instrumentele legale pentru a ne asigura că votul fiecărui cetățean este respectat.”

Producătorul mărcilor Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, se confruntă cu datorii fiscale uriașe. Retail Plus Services, compania care a readus pe piață celebrele branduri de țigări românești, a acumulat obligații către stat de 649,3 milioane lei, în principal din TVA și accize pentru țigări și băuturi alcoolice.

Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, societatea se află în portofoliul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și, după ani de amânări și eșalonări la plată, a ajuns sub protecția concordatului preventiv, decizie dispusă de Tribunalul București pe 27 iunie 2025. Măsura suspendă pentru patru luni executările silite și lasă deschisă opțiunea unui plan de restructurare.

Datorii acumulate prin eșalonări succesive

Istoricul datoriilor Retail Plus Services începe în 2018, când compania a obținut primele eșalonări la plată, beneficiind inclusiv de facilitățile acordate în perioada pandemiei. Ani la rând, ANAF a aprobat noi reprogramări sau modificări, ceea ce a permis firmei să evite executarea silită.

În 2021, obligațiile principale erau de circa 15 milioane lei, plus dobânzi și penalități de 3,2 milioane. Însă în următorii ani, datoriile s-au majorat considerabil, mai ales din cauza accizelor neplătite.

Situația s-a complicat în 2024, când legislația fiscală a fost modificată, iar accizele nu au mai putut fi incluse în eșalonări. În consecință, ANAF a refuzat să reintroducă în planurile de plată sume de ordinul sutelor de milioane de lei.

În ianuarie 2025, Fiscul a anulat înlesnirile la plată pentru datorii de peste 351 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de 23 milioane. O nouă cerere de reprogramare a fost aprobată doar parțial – pentru aproximativ 64 milioane lei – restul fiind considerate neeligibile.

Creștere a afacerilor, dar și pierderi

Paradoxal, firma și-a majorat veniturile în 2024, raportând o creștere a cifrei de afaceri cu 45%, până la 360 milioane lei. Totuși, rezultatul final a fost o pierdere de 28 milioane, mai mare decât în anul anterior. Numărul mediu de angajați a rămas extrem de redus – doar patru persoane.

Compania, administrată de Stelian Găvruș, produce la terți în Germania țigările Carpați și Snagov, iar în Bulgaria, tot prin contracte externe, băuturile spirtoase Unirea și Sankt Petersburg, comercializate în România prin distribuitori.

Patrimoniu aproape inexistent

Verificările ANAF în bazele de date ale ANCPI și DRPCIV au arătat că societatea nu deține bunuri imobile sau mobile proprii, cu excepția a trei autoturisme în leasing.

Datorii în creștere

Între ianuarie și iulie 2025, Retail Plus Services a mai acumulat obligații de circa 200 milioane lei, în special din accize, ceea ce a dus totalul la aproape 650 milioane lei.

Următoarele luni vor fi decisive pentru companie: concordatul preventiv îi oferă un răgaz pentru a negocia cu creditorii și pentru a încerca restructurarea datoriei. În caz contrar, riscul intrării în insolvență este iminent.

Autoritățile române se axează pe o planificare solidă, care să reflecte prioritățile strategice ale țării și să confirme angajamentul ferm al Guvernului față de traiectoria de deficit bugetar, în contextul negocierilor pentru pachetul european de investiții SAFE, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Guvernul negociază miliarde de euro de la UE

„Negocierea finală pentru pachetul de investiții SAFE. O imagine din cadrul ultimelor negocieri asupra programului SAFE, creat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre să își modernizeze sistemele de apărare. Discuții intense la Ministerul Finanțelor cu reprezentanții Comisiei, unde am adus la aceeași masă și colegii din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne. Eforturile comune vizează maximizarea accesului României la fonduri cruciale pentru dezvoltare și consolidarea securității naționale.

O negociere complexă, care a luat în calcul cifrele și spațiul fiscal aferent acestor investiții pe orizontul 2026-2030. Ne concentrăm pe o planificare solidă, care să reflecte prioritățile strategice ale României și, în același timp, să confirme angajamentul ferm al Guvernului de a respecta traiectoria de deficit. În acest fel, asigurăm atât sustenabilitatea finanțelor publice, cât și dezvoltarea proiectelor esențiale pentru economia și securitatea națională**”, a transmis ministrul Finanțelor, luni seară, printr-o postare pe Facebook.

Ministrul a subliniat și un alt aspect important pentru România: achizițiile realizate în cadrul programului SAFE sunt scutite de TVA, iar împrumuturile aferente sunt garantate de bugetul Uniunii Europene, reducând astfel presiunea asupra bugetului național.

„Suntem la granița unui conflict care durează deja de prea mulți ani, iar creșterea capacității de apărare este extrem de importantă. Comisia va publica în curând detaliile de alocare pentru toate statele membre, iar noi vom monitoriza atent impactul cheltuielilor”, a mai declarat Alexandru Nazare.

La finalul lunii mai, Consiliul Uniunii Europene a adoptat regulamentul de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism financiar destinat sprijinirii statelor membre în investițiile din sectorul apărării, prin achiziții publice comune concentrate pe capabilitățile prioritare.

Programul SAFE va finanța investiții urgente și de amploare în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), având ca scop stimularea capacității de producție pentru echipamentele de apărare, asigurarea disponibilității acestora în caz de nevoie și remedierea deficiențelor existente în sistemele de apărare. Acest demers contribuie, totodată, la consolidarea gradului general de pregătire al Uniunii Europene în domeniul apărării, potrivit unui comunicat emis de Consiliul UE.

În total, prin SAFE, Uniunea Europeană va pune la dispoziția statelor membre interesate un buget de până la 150 de miliarde de euro, care va fi alocat pe baza solicitărilor și planurilor naționale. Finanțarea se va realiza sub forma unor împrumuturi pe termen lung, cu condiții avantajoase, rambursabile de către statele beneficiare.

SAFE reprezintă primul pilon al Planului Comisiei Europene „ReArm Europe Plan / Readiness 2030”, care are ca obiectiv mobilizarea a peste 800 de miliarde de euro în cheltuieli pentru apărare.