,,Am facut o vizita inopinata la santierul „Strapungere Ciurel – Nod Rutier Virtutii”, pentru a verifica stadiul lucrarilor la acest obiectiv de investii. Am recuperat intarzierile si am reusit sa aducem acest proiect de la 13% la 90%. Vorbim despre prima etapa, care presupune realizarea podului hobanat peste soseaua Virtutii.
L-am asigurat pe constructor, caruia i-am solicitat sa aloce toate resursele pentru accelerarea lucrarilor ca sa putem profita de tot timpul pe care il mai avem la dispozitie pana la iarna, ca fondurile pentru finalizarea acestui proiect sunt rezervate in buget, astfel incat acest obiectiv de investitii atat de important pentru fluidizarea traficului in Capitala sa fie finalizat cat mai rapid.
In prezent, se lucreaza la tensionarea hobanelor, la relocarea conductelor Elcen pentru apa industriala. Dupa relocarea acestor conducte, pe amplasamentul eliberat va incepe constructia unui stalp de sustinere pentru tablierul care va fi amplasat peste soseaua Virtutii.
S-au deviat toate retelele de medie si joasa tensiune, s-a mutat punctul Trafo, iar pe amplasamentele eliberate se lucreaza atat la platforme cat si la rampe de urcare si coborare de pe pod.
Valoare totală a proiectului este de 128 milioane euro.
Reamintim faptul ca, atunci cand a fost proiectat acest obiectiv de investitii, s-a dorit un culoar de expropriere care sa duca pana la Soseaua de Centura si autostrada A1, dar acest culoar nu a fost rezervat pentru executia lucrarii, ceea ce a dat posibilitatea primariilor de sector sa elibere autorizatii de construire in aceasta zona si, astfel, in urma construirii unor imobile pe amplasament, s-a ajuns la un numar de aproximativ 200 de cladiri care ar trebui demolate ca urmare a exproprierilor.
In consecinta, Primaria Capitalei a solicitat proiectantului sa vina cu o solutie pentru un culoar de expropriere care sa permita continuarea proiectului pana la autostrada, dar cu o interventie minima in zona construita.
Proiectantul a inaintat catre PMB o noua propunere de culoar, minim invaziv, prin care se propune exproprierea unui numar de maxim 20 de imobile, adica o reducere la 10% a numarului necesar de imobile care ar fi trebuit demolate, dar si o reducere semnificativa a costurilor necesare continuarii proiectului.
Se estimeaza ca noul culoar de exproprieri si sumele pentru despagubiri vor fi suspuse aprobarii CGMB anul viitor.
De asemenea, actuala administratie a comandat un studiu de trafic, astfel incat Nodul Rutier Virtutii sa nu ramana doar un proiect pe hartie. Din acest studiu a reiesit necesitatea construirii unui sens giratoriu, care va prelua traficul desfasurat pe pasaj. Odata ce podul hobanat va fi finalizat, se va construi si sensul giratoriu.
Date despre proiect
Penetraţia Splaiul Independentei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va incepe la intersectia Splaiul Independentei cu Sos. Virtuţii si se va termina pe A1, la Podul Ciorogarla.
Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens si va fi mărginită in anumite zone de străzi colectoare a traficului zonal. Vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei, la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
Prin realizarea acestei penetraţii se va obţine o intrare mai facilă in Bucureşti dinspre autostrada Bucureşti – Piteşti, dar şi o redistribuire a traficului în importantele noduri de circulaţie propuse a se realiza prin pasaj denivelate.
Totodată se urmăreşte atragerea fluxurilor de circulatie, accesibilitatea la Autostrada A1 si din autostrada la centrul capitalei, costuri scăzute de transport, accesul la servicii, siguranţa traficului, susţinerea dezvoltării locale si impactul scăzut al emisiilor din trafic.
Caracteristici tehnice: lungime drum 6,44 km, suprafaţa drum 128.980 mp, lungime poduri şi rampe3.560 m.
Proiectul a fost împărţit pe trei tronsoane :
– Tronsonul I – km 0 ( Splaiul Independenţei) – Şos. Virtuţii
– Tronsonul II – Şos. Virtuţii – Şos. de Centură
– Tronsonul III – Şos. De Centură – Autostrada A1.”
Când va fi terminat, „Nodul rutier Virtuţii” îşi va afla obştescul sfârşit într-o tarla cu buruieni, de pe malul Lacului Morii. Drumul expres care ar trebui să facă legătura cu Autostrada Bucureşti-Piteşti este blocat de sute de construcţii. Primăriile de sector au dat autorizaţii fără ştiinţa PMB. În Capitală nu ştie stânga ce face dreapta. Sau invers.
Istoria „Penetraţiei Splai-Ciurel-Autostrada A1” începe undeva prin 2006 când s-a pus, în sfârşit, problema decongestionării traficului de pe Bulevardul Iuliu Maniu, singura arteră majoră care asigură ieşirea din Capitală către Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Se întâmpla pe timpul când primar era Adriean Videanu. A venit, mai apoi, Sorin Oprescu cu a sa „Autostradă suspendată”, iar haosul continuă şi astăzi în mandatul primăriţei Gabriela Firea. Lucrările la podul hobanat de peste Dâmboviţa, care ar urma să facă legătura cu ipoteticul „Drum Expres” spre A1 sunt finalizate în mare parte. Atât doar că, deşi a promis, doi ani la rând, că „Nodul Rutier Virtuţii” va fi dat în folosinţă în cel mai scurt timp, o parte din banii alocaţi proiectului au fost raşchetaţi fără un motiv limpede. Unde mai pui că, odată finalizată, ieşirea dinspre Lacul Morii se va sfârşi într-un câmp plin de bălării, iar pe locul unde ar fi trebuit să se facă conexiunea cu şoseaua respectivă s-au construit o sumedenie de imobile. În paralel cu lucrările de pe şantier foştii primari ai sectorului 6 au emis circa 200 de autorizaţii de construire astfel că, în prezent, mare parte din clădirile ridicate ar trebui demolate. Adică, alţi bani şi altă distracţie, pentru exproprieri. Totul din cauza incompetenţei şi birocraţiei tipic dâmboviţene. Prostia naţională nu are limite.
11 ani de tergiversări
Istoricul proiectului este stufos, cam ca pe calapodul celebrului „Pasaj Basarab”, început de Băsescu, continuat de Videanu şi inaugurat de Oprescu. Toţi cei care lucrează în serviciile de specialitate din Primăria Municipiului Bucureşti îl cunosc în amănunt, dar se feresc, de teama represaliilor, să-şi asume vreo declaraţie cu nume şi prenume. Neoficial, câţiva „insideri” au acceptat, să spună însă, lucrurilor pe nume. Pe scurt, acest plan a fost gândit ca o alternativă la Bd. Iuliu Maniu, care să asigure conexiunea dintre Autostrada A1 şi Splaiul Independenţei, traversând oraşul la limita dintre cartierul Militari şi localitatea Roşu. Noul drum ar trebui să aibă trei benzi pe sens şi aproximativ 8,3 km în total. Contractul a fost semnat în noiembrie 2007 de primarul Videanu cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct, cu termen de finalizare de 35 de luni, de la data începerii.
Autorizaţia de construire, emisă în iunie 2010, a fost anulată definitiv în 2013, după îndelungi lupte în instanţă cu locuitorii afectaţi de şantier. Lucrările au demarat în cele din urmă în 2014, pe o nouă autorizaţie, însă doar pentru nodul Virtuţii, fără ca nimeni să se mai gândească şi la preconizata şosea de legătură. Alocarea bugetară a fost precară, iar relocările de utilităţi, exproprierile şi alte blocaje birocratice au pus permanent beţe în roate.
Un pod prea îndepărtat
În iulie 2016, Gabriela Firea anunţa că penetraţia va avea doar două benzi pe sens în loc de trei, renunţându-se la drumurile colectoare, argumentând că, astfel, se vor diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuinţe construite recent. Proiectul este în continuare în aer şi există riscul să fie anulat complet. Dacă acest lucru se va întâmpla, nodul Virtuţii va fi aproape inutil fără conexiunea cu vestul oraşului.
Pentru că autorităţile s-au blocat în relocările de utilităţi – spun sursele noastre – PMB a tăiat, în septembrie 2017, suma de 35 milioane de lei – din bugetul de 90 milioane alocat – deşi Gabriela Firea a promis că nodul Virtuţii va fi gata la finalul anului trecut. Acum nici o lună a revenit şi a anunţat că va fi gata la anul, în 2019. Nici vorbă de aşa ceva! Deşi podul hobanat peste Dâmboviţa este realizat în proporţie de 85%, bretelele de acces cu străzile adiacente sunt departe de finalizare, fiind la un stadiu fizic de aproximativ 30%.