Connect with us

Turism

Șorțuri customizate – Istorie și domenii de aplicare

Publicat

pe

Utilizarea șorțurilor de bucătărie are o origine foarte simplă. Această îmbrăcăminte de lucru a început să fie utilizată din motive de igienă și siguranță, precum și pentru protejarea hainelor. Au început să fie văzute în secolul al XIII-lea, folosite de bărbații meșteșugari și bucătari și abia după un secol femeile au început să le folosească și ele. Principalul material al acestora era pielea de miel la începuturile sale, iar odată cu venirea Revoluției Industriale au început să fie realizate din alte tipuri de țesături și materiale precum bumbacul. Deși, mai târziu în epoca hippy, utilizarea sa a fost redusă, deoarece, simboliza supunerea femeilor. Și abia în secolul 21, utilizarea sa a fost recuperată cu mândrie atât în ​​bucătărie, cât și în alte domenii.

De ce să folosești șorțuri de bucătărie

Șorțurile sunt elemente de muncă, au fost și încă sunt utilizate de mulți profesioniști din toate domeniile și meseriile, de la bucătari și personalul din bucătărie, până la sudori, cizmari sau florari. Realitatea este că șorțurile au devenit un semn distinctiv pentru fiecare profesie și principalele motive sunt că influențează modul în care clienții îți percep imaginea, adică, dacă alegi un șorț clasic, îți poți oferi o imagine mai serioasă și convențională. Și dacă, dimpotrivă, optezi pentru un șorț din piele personalizat, original, puțin mai modern, îți vei putea oferi o imagine mai actualizată și mai proaspătă.

După cum am menționat anterior, unul dintre cele mai importante motive pentru utilizarea șorțurilor de bucătărie este igiena, un factor cheie în orice afacere, în special în sectorul alimentar. Un element de uniformitate care, pe lângă faptul că este economic, generează un sentiment de apartenență în rândul lucrătorilor. În cele din urmă, un șorț de bucătar, barista, barbers din piele, îți poate oferi toate avantajele.

Diferite șorțuri de bucătărie

Este destul de clar că trebuie să folosești un șorț de bucătărie în munca ta, dar, la fel ca în cazul bonetelor, există multe modele și asta generează de obicei îndoieli cu privire la ce anume să alegi, dacă să fie un șorț lung sau scurt, dacă șorțul să fie prevăzut cu pieptar, dacă să fie cu deschidere sau fără. Deși pare complicat, este foarte ușor să alegi cel mai potrivit șorț odată ce îl vei vedea pe cel din piele, personalizat pentru bucătari, frizeri, barista etc.

Șorțuri din piele – Lungimi

Prima clasificare este în funcție de lungimea sa. Șorțul francez este un model lung. Acest prim tip de șorț este cel mai folosit atunci când vrei să îi oferi șorțului toată importanța uniformei de lucru, dar, chiar și așa, vrei să îl reprezinți în ansamblu. Este cel mai lung care există și merge de la talie până la glezne, de aceea devine elementul perfect pentru a garanta igiena maximă. Modelul este clasificat în două tipuri, cu o deschidere, folosit de chelneri, deoarece  oferă o ușurință mai mare de mișcare și fără deschidere folosit de bucătari în bucătărie.

Șorț scurt de bucătărie

Pe de altă parte, găsim șorțul scurt de bucătărie. Acest model este de obicei utilizat atunci când dorești să fii cât mai practic în bucătărie. Este destul de util pentru lucrătorul care îl folosește și care acordă o mare importanță acestui element și uniformei din domeniul ospitalier. De asemenea, poți clasifica șorțurile de bucătărie și ospitalitate în funcție de forma și componentele lor.

Șorț cu pieptar

Șorțurile cu pieptar sunt cele mai populare și utilizate în lumea ospitalității și a bucătăriei. Acestea includ de obicei fie un buzunar central, fie două buzunare laterale, astăzi fiind realizate din piele naturală în combinație cu alte materiale de calitate.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Turism

Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin

Publicat

pe

De

Noua conexiune aeriană directă dintre Berlin și Timișoara, operată de Wizz Air, marchează un pas important în consolidarea legăturilor dintre Banat și spațiul germanic. Lansarea rutei a fost celebrată printr-un amplu eveniment de promovare organizat la Berlin de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Aeroportul Internațional Timișoara, Aeroportul Berlin, Wizz Air și Ambasada României în Republica Federală Germania, la inițiativa HORETIM. Evenimentul a avut ca principal obiectiv promovarea județului Timiș și a regiunii Banat ca destinație europeană atractivă pentru investiții, turism, educație și cultură.

Noua rută aeriană reprezintă mai mult decât o simplă conexiune de transport. Aceasta deschide noi oportunități de colaborare economică, facilitează schimburile culturale și academice și contribuie la creșterea vizibilității internaționale a județului Timiș. Totodată, cursa directă creează premise importante pentru dezvoltarea turismului și atragerea unui număr tot mai mare de vizitatori interesați de patrimoniul multicultural și oferta autentică a Banatului.

„Pentru noi, această conexiune directă cu Berlinul reprezintă o oportunitate importantă de a poziționa Banatul mai vizibil pe harta europeană a turismului și a investițiilor. Ne dorim să valorificăm potențialul regiunii și să construim punți durabile între comunitățile și mediile de afaceri din România și Germania”, a declarat Corina Macri, Președinte HORETIM și Vicepreședinte FPIOR. 

Evenimentul, găzduit la Ambasada României din Berlin, a reunit aproximativ 140 de invitați din Germania- reprezentanți ai mediului politic și diplomatic, jurnaliști, membri ai Asociației de Turism din Germania, reprezentanți ai comunității șvabilor și ai diasporei românești. Programul a evidențiat punctele forte ale județului Timiș: mediul de afaceri dinamic, infrastructura modernă, viața culturală efervescentă și diversitatea experiențelor turistice.

Concept de promovare integrat: business, urban, cultură, gastronomie

  • Business: doi tineri antreprenori, unul german și unul român, au prezentat o afacere de succes dezvoltată împreună la Timișoara- un exemplu concret de colaborare transfrontalieră.
  • Urban style: doi tineri din industria ospitalității au conturat experiența de city break în Timiș- de la artă și divertisment, la trasee turistice și viață de noapte.
  • Cultură: un solist al Operei din Timișoara a prezentat oferta celor trei teatre (român, maghiar, german), a Operei Naționale și a Filarmonicii, momentul fiind ilustrat prin interpretarea live a unei arii de operetă.
  • Gastronomie: influencerul culinar Laura Laurențiu a susținut un moment de live cooking și a pregătit gomboți cu cireșe, în cadrul prezentării „Banat- regiune gastronomică europeană 2028”, însoțită de un bufet autentic bănățean, vinuri locale și bere artizanală din Timiș.

Interesul generat de noua destinație s-a concretizat deja prin vizita a opt jurnaliști germani care vor descoperi, în acest weekend, Timișoara și județul Timiș. Wizz Air a asigurat transportul aerian, iar HORETIM, împreună cu Visit Timiș, au pregătit un program de tip city break dedicat promovării regiunii Banat.

În plus, în săptămâna premergătoare lansării rutei, Timișul a beneficiat de o campanie de promovare desfășurată timp de șapte zile la Radio Spree Berlin. În urma campaniei, doi tineri germani au câștigat o vizită în Timiș, călătorind cu primul zbor Berlin – Timișoara, dus-întors.

„Rezultatele acestei inițiative arată cât de importantă este colaborarea dintre autorități, mediul privat și industria ospitalității în promovarea unei destinații. Prin astfel de parteneriate, putem construi o imagine coerentă și atractivă a Banatului și putem aduce regiunea mai aproape de publicul european”, a mai adăugat Corina Macri.

Acest proiect face parte din strategia amplă de promovare europeană a județului Timiș și a regiunii Banat, dezvoltată printr-un parteneriat solid între autorități și mediul privat. Prin colaborarea dintre Consiliul Județean Timiș și mediul de afaceri local, regiunea își consolidează poziția pe harta europeană și își întărește conexiunile cu spațiul germanic, unul dintre cele mai importante centre economice și turistice ale Europei.

Despre HORETIM

HORETIM este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din județul Timiș, cu un rol activ în susținerea, dezvoltarea și promovarea sectorului HoReCa la nivel regional și național. Reunește operatori din domeniul hotelier, al restaurantelor, cafenelelor și serviciilor turistice, contribuind la consolidarea unui sector competitiv și la promovarea județului Timiș ca destinație atractivă pentru turism și investiții. HORETIM este membră a Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) și reprezentantă a IMM România în Timiș, fiind o organizație matură și implicată, partener al autorităților locale în promovarea imaginii Banatului peste hotare.

Despre FPIOR

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la dezvoltarea sustenabilă a ecosistemului ospitalității.

Articolul apare prima dată în stiritimis.ro

Citeste in continuare

Turism

Restaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni

Publicat

pe

De

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus deja înscrisurile. 

În anii trecuți, regiunile câștigătoare- de exemplu Sibiu și Sicilia- au înregistrat creșteri de peste 1 milion de turiști si venituri care schimbă procentul din PIB al țării respective. 

Astăzi, restaurantele nu mai sunt simple locuri unde se mănâncă. Ele au devenit noile muzee ale identității locale. Farfuria spune povestea unei regiuni mai rapid decât o broșură turistică.

La târgul internațional IBTM World Barcelona, județul Timiș a prezentat oficial proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, mizând pe un amestec extrem de rar în Europa de Est: multiculturalitate autentică, tradiții rurale încă vii, influențe central-europene și o cultură gastronomică nealterată complet de industrializarea agresivă.

Gastronomia nu mai este doar o experiență complementară turismului, ci a devenit unul dintre principalele motive pentru care oamenii aleg o destinație. În tot mai multe regiuni europene, patrimoniul culinar se transformă într-un instrument strategic de dezvoltare economică, promovare culturală și identitate, iar restaurantele devin muzee vii, în care gustul, povestea și atmosfera redau esența unei comunități. Obținerea titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 reprezintă pentru Banat mai mult decât o recunoaștere internațională- este începutul unei transformări profunde, care poate modela viitorul economic, turistic și cultural al regiunii.

Banatul nu a intrat doar într-o competiție de imagine, ci într-un model european de dezvoltare regională care, în România, a început deja să producă efecte vizibile. După Sibiu și Harghita, regiunea Banatului încearcă să folosească gastronomia ca instrument economic, turistic și identitar, într-un moment în care Europa redescoperă autenticitatea locală ca resursă strategică.

Titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” vine într-un context în care turismul mondial se schimbă radical. Oamenii nu mai călătoresc doar pentru monumente sau city-break-uri rapide. Caută experiențe locale, povești, gusturi și comunități autentice. Practic, restaurantele devin noile muzee ale identității regionale.

Banatul mizează exact pe această tendință europeană: multiculturalitate, influențe austro-ungare, sârbești și românești, produse locale, vinuri, gastronomie rurală și un stil de viață încă neuniformizat complet de globalizare.

Ce s-a întâmplat în România după obținerea titlului

Singura regiune din România care a avut efectiv titlul până acum este Sibiul, desemnat „Regiune Gastronomică Europeană 2019”. Harghita va deține titlul în 2027. 

În cazul Sibiului, titlul nu a însemnat doar festivaluri culinare și promovare externă. A creat un ecosistem nou între producători locali, pensiuni, restaurante și turism rural. Programul a fost construit în jurul ideii de produse locale autentice, agricultură tradițională și conectarea satelor cu marile fluxuri turistice. 

Comparativ: ce s-a schimbat în regiunile românești

ParametruSibiu (după 2019)Harghita (pregătire pentru 2027)Banat (potențial 2028)
Vizibilitate internaționalăcreștere puternicăîn creștere acceleratăpoate deveni poarta gastronomică a Vestului
Turism gastronomicfestivaluri și trasee culinare noidezvoltare de produse localeposibil boom regional
Restaurante și gastronomie premiumcreștere constantăîn dezvoltarepotențial ridicat în Timișoara
Număr de evenimente culinareextindere anualădeja în organizarepoate deveni centru regional
Colaborare producători–HoReCaconsolidatăîn formareavantaj major prin infrastructură
Promovare europeanăfoarte ridicată în 2019susținută de IGCATlansată la Barcelona
Turism ruralrevitalizatîn creșterepoate exploda în sate și crame
Investiții privatecreștere în HoReCaanticipatefoarte probabile
Brand regionalconsolidatîn construcțieBanatul are identitate puternică
Impact economic indirectridicat în servicii și turismestimat pozitivpoate depăși modelul Sibiu

Gastronomia devine industrie

Europa tratează deja gastronomia ca infrastructură economică. Nu întâmplător, regiunile premiate dezvoltă:

  • rute gastronomice; 
  • turism rural; 
  • piețe de produse locale; 
  • școli culinare; 
  • festivaluri internaționale; 
  • export de brand regional. 

În cazul Banatului, efectele pot fi chiar mai mari decât în Sibiu, pentru că Timișoara are avantajul conectării europene rapide, aeroport internațional puternic și proximitate față de Serbia și Ungaria. În plus, Banatul are ceva rar în România: o identitate regională clară și recognoscibilă. În turismul modern, identitatea valorează enorm.

Ce s-a întâmplat in Europa dupa obținerea titlului

La nivel european, experiențele recente confirmă impactul semnificativ al acestui titlu. În Slovenia, desemnată European Region of Gastronomy 2021, gastronomia a devenit o parte esențială a strategiei de turism experiențial. Potrivit datelor oficiale publicate de Statistical Office of the Republic of Slovenia, numărul turiștilor a crescut de la aproximativ 4 milioane în 2021 la aproape 5,9 milioane în 2022, iar înnoptările turistice au ajuns la 15,6 milioane, marcând o creștere de 39% față de anul anterior. Contribuția directă a turismului la PIB-ul țării a atins 2,9 miliarde de euro, confirmând potențialul economic al gastronomiei integrate în strategiile de dezvoltare națională.

Un model la fel de relevant îl oferă Sicilia, desemnată Regiune Gastronomică Europeană 2025, care a reușit să folosească gastronomia ca motor central al identității sale turistice. Conform datelor publicate de Osservatorio Turistico della Regione Siciliana, în 2025 regiunea a depășit pragul de 22,5 milioane de înnoptări, înregistrând o creștere de 11,9% a prezențelor turistice în primele opt luni ale anului comparativ cu 2024. Sicilia a construit o imagine autentică și sustenabilă, reunind restaurantele independente, piețele tradiționale, fermele locale și experiențele culinare într-o poveste coerentă de promovare culturală.

Noile „muzee” ale Europei

În ultimii ani, gastronomia a început să înlocuiască muzeele clasice ca principal instrument de promovare culturală. Turistul modern vrea să guste o regiune, nu doar să o fotografieze. Fenomenul se vede inclusiv în comunitățile online, unde turiștii asociază deja anumite regiuni cu experiențe culinare locale și piețe tradiționale. 

De fapt, marile orașe europene încep să concureze prin restaurante, piețe locale și experiențe gastronomice mai mult decât prin monumente istorice. Iar Banatul pare să fi înțeles la timp această schimbare.

Dacă proiectul va fi gestionat inteligent și nu doar festivist, titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” poate transforma vestul României într-un model regional de dezvoltare economică prin cultură, turism și identitate locală.

În Europa ultimului deceniu, gastronomia a încetat să mai fie doar un capitol de lifestyle. Dincolo de imagine și marketing, adevărata miză este economică.

Experiența altor regiuni europene care au primit acest titlu arată că gastronomia schimbă profund modul în care circulă banii într-o comunitate. Nu doar restaurantele câștigă, ci întreg ecosistemul local: ferme mici, producători artizanali, pensiuni, crame, transport, evenimente culturale și piața muncii.

Potrivit datelor și analizelor realizate în regiunile europene premiate de IGCAT, titlul a produs efecte vizibile în doar câțiva ani. 

Ce s-a întâmplat în alte regiuni europene

Catalonia – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • gastronomia reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul regional; 
  • peste 500.000 de locuri de muncă conectate industriei alimentare și turismului gastronomic; 
  • creștere puternică a rutelor de vin, a festivalurilor culinare și a turismului rural; 
  • Barcelona și Costa Brava au devenit exemple de „destinații culinare”, unde restaurantele au funcționat ca adevărate ambasade culturale. 

Minho – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • dezvoltare accelerată a restaurantelor de familie și a evenimentelor culinare regionale; 
  • creșterea numărului de turiști interesați de experiențe autentice și produse locale; 
  • apariția unor rețele regionale între producători, pensiuni și sectorul HoReCa; 
  • accent puternic pe identitate locală și revitalizarea satelor. 

Galway – Regiune Gastronomică Europeană 2018

  • investiții noi în infrastructură gastronomică și evenimente culturale; 
  • extinderea turismului în extrasezon; 
  • creșterea notorietății internaționale a regiunii; 
  • dezvoltarea conceptului de „food tourism” ca pilon economic regional. 

Cum poate fi schimbat Banatul

Banatul are un avantaj pe care multe regiuni europene îl caută artificial: autenticitatea.

Într-o Europă în care orașele încep să semene tot mai mult între ele, regiunile care păstrează gust, poveste și identitate devin magnet turistic. Iar turistul modern nu mai caută doar monumente. Caută experiențe.

Turismul gastronomic este printre cele mai dinamice segmente din industria globală a călătoriilor, iar specialiștii europeni îl leagă direct de:

  • creșterea duratei medii de ședere; 
  • creșterea cheltuielilor turistice; 
  • dezvoltarea rurală; 
  • revitalizarea comunităților mici; 
  • apariția investițiilor private în HoReCa și producție locală. 

Pentru Banat, efectele ar putea fi majore în maximum cinci ani:

  • creșterea numărului de turiști străini; 
  • dezvoltarea rutelor gastronomice și viticole; 
  • apariția de noi restaurante premium; 
  • revitalizarea satelor și a producătorilor locali; 
  • creșterea investițiilor în turism și evenimente internaționale; 
  • consolidarea brandului regional „Banat” la nivel european. 

În realitate, lupta nu este doar pentru un titlu. Este o competiție pentru vizibilitate europeană, investiții și identitate regională, într-o lume în care economia experiențelor începe să valoreze mai mult decât infrastructura clasică.

Banatul pare să fi înțeles primul lucru pe care multe regiuni din România încă îl ignoră: în Europa modernă, cultura poate deveni industrie, iar gastronomia poate deveni strategie economică.

Despre HORETIM

HORETIM este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din județul Timiș, având un rol activ în dezvoltarea și promovarea sectorului HoReCa la nivel regional și național. Organizația face parte din Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), una dintre cele mai importante structuri patronale din industria ospitalității din România. Prin inițiative dedicate turismului, gastronomiei, educației profesionale și colaborării dintre mediul public și privat, HORETIM contribuie la consolidarea unui ecosistem regional bazat pe identitate locală, dezvoltare sustenabilă și promovare internațională, fiind una dintre organizațiile implicate activ în susținerea și dezvoltarea proiectului Banat- Regiune Gastronomică Europeană 2028.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Material preluat din stiritimis.ro

Citeste in continuare

Afaceri

Profituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar  în acest timp  piața intră într-o zonă de risc major

Publicat

pe

De

Creșterea de 5 procente înseamnă de fapt TVA, inflație, creșteri de prețuri, in timp ce horeca înregistrează pierderi de peste 10 procente.

Zeci de anunțuri cu restaurante de vânzare au apărut în ultima lună 

“Industria ospitalității din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. Creșterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forțată la un context dominat de presiuni fiscale și inflaționiste.” (Valentin Șoneriu, presedinte FPIOR)

“Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflație anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a prețurilor în HoReCa. În acest cadru, evoluția cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creșteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri.” (Călin Cozma, președinte executiv FPIOR)

Efectul este deja vizibil și se resimte tot mai clar în dinamica pieței. Traficul de clienți a scăzut la nivel național, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. Clienții nu dispar, dar își schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent și reduc experiența la strictul necesar. Bonul mediu crește, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci prețuri mai ridicate pentru aceleași alegeri.

Această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creștere constantă a costurilor din industrie. În acest context, prețurile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operațional. De la materii prime și utilități până la forța de muncă, fiecare verigă a lanțului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate către consumator.

În acest context, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România atrage atenția asupra unei rupturi tot mai evidente între percepția publică și realitatea economică din industrie, dar și asupra riscurilor majore pe termen scurt și mediu.

„Când vorbim despre o creștere economică alimentată exclusiv de inflație și taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forțată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflația, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvența vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piața nu crește sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, declară Marius Bănică, Vicepreședinte FPIOR. 

Presiunea cumulată a costurilor și scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendințe se mențin. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.

„Creșterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preț impuse de costurile de funcționare și fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piața scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susținut”, explică Nicolae Rusei, Vicepreședinte FPIOR. 

Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, prețurile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală și să susțină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracția sectorului.

Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie. HoReCa funcționează ca un barometru social al economiei. Atunci când oamenii încep să reducă ieșirile, să amâne experiențele și să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicații mai largi asupra economiei.

În acest peisaj, creșterea devine o noțiune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistență. Nu mai este despre expansiune, ci despre supraviețuire într-un echilibru fragil.

Industria ospitalității nu cere facilități excepționale, ci un cadru coerent și predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Articol preluat de pe https://firmedetop.ro/profituri-pe-hartie-pierderi-in-realitate-horeca-creste-doar-in-statistici-statisticile-nu-iau-in-calcul-scumpirile-iar-in-acest-timp-piata-intra-intr-o-zona-de-risc-major/

Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Sibiu

Uncategorized11 ore inainte

Samsung lansează noua generație de monitoare de gaming Odyssey, inclusiv primul monitor de gaming 6K din industrie

Gama de monitoare din 2026 consolidează poziția de lider în materie de performanță, extinzând în același timp accesul la inovații...

Afaceri2 zile inainte

SEO pentru „topical trust”: cum decid Google și AI dacă un site este suficient de credibil pentru un anumit domeniu

În SEO modern, autoritatea generală a unui site nu mai este suficientă. Motoarele de căutare încearcă să determine dacă o...

Uncategorized5 zile inainte

HONOR, partener de tehnologie al primei expoziții Andrei Tripșa, în cadrul Bucharest Design Festival 2026

40 de smartphone-uri HONOR transformă animația românească într-o instalație artistică București, 29 mai 2026 — HONOR este partenerul de tehnologie oficial al...

Exclusiv5 zile inainte

Endometrioza și Infertilitatea — Ce legătură există și când intervine chirurgia

Una din zece femei de vârstă reproductivă are endometrioză. Dintre femeile cu infertilitate investigată, 30-50% au endometrioză confirmată. Și totuși,...

Uncategorized5 zile inainte

Camere panoramice cu AI si vizualizare 360° pentru supraveghere fara unghiuri moarte

AXIS M4337-PLVE, AXIS M4338-PLVE si AXIS M4337-SPLVE cu obiectiv fisheye ofera o acoperire completa a spatiului folosind un singur dispozitiv,...

Uncategorized5 zile inainte

Xiaomi lansează produse portabile de generație următoare și duce la nivel premium ecosistemul lifestyle

București, 28 mai 2026  – Xiaomi a lansat astăzi, pe piețele globale, cea mai recentă gamă de produse din ecosistemul său...

Uncategorized6 zile inainte

Xiaomi dezvăluie seria Xiaomi 17T, care aduce dimensiuni duale, capabilități teleobiective pentru întreaga gamă și Leica Live Moment

București, 28 mai 2026– Xiaomi a dezvăluit astăzi cele mai recente modele din gama sa de smartphone-uri din seria T,...

Uncategorized6 zile inainte

Conferința de lansare a proiectului „Platforma de servicii publice digitale pentru ANAD”, cod SMIS 342867 26.05.2026

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), în calitate de beneficiar, a organizat astăzi conferința de lansare a proiectului „Platforma de servicii publice...

Uncategorized6 zile inainte

Beauty on the go: rutina Dyson care te însoțește peste tot

Se apropie sezonul vacanțelor și, odată cu el, acel ritual bine cunoscut: lista de bagaj, selecția atentă a ținutelor și...

Uncategorized6 zile inainte

Creată pentru ritmul alert al vieții de student

Seria HONOR 600 îi ajută pe studenți să treacă ușor de la study mode la night mode București, 26 mai...

Afacerio săptămână inainte

Ce informatii trebuie sa stii pentru ati deschide o societate cooperativa de consum in Romania

Deschiderea unei societati cooperative de consum in Romania poate fi o solutie eficienta pentru grupuri de persoane sau comunitati care...

Uncategorizedo săptămână inainte

CFR Marfă și lichidatorul controversat: Cine este Sierra Quadrant și de ce propunerea ridică semne de alarmă

O companie cu un dosar de înlocuire judiciară pe masă este propusă să gestioneze una dintre cele mai sensibile proceduri...

Uncategorizedo săptămână inainte

Leica Live Moment pe seria Xiaomi 17T: viitorul imagisticii mobile de la Xiaomi și Leica

Dezvoltarea rapidă a fotografiei mobile în ultimele două decenii a făcut ca aceasta să fie mai ușoară și mai accesibilă...

Uncategorizedo săptămână inainte

Cum redefinește seria HONOR 600 experiența foto-video în era AI

București, 26 mai 2026 – Timp de peste un deceniu, industria smartphone-urilor a fost definită de cursa megapixelilor și de performanța...

Uncategorizedo săptămână inainte

Philips lansează primul monitor standalone cu ecran pe ambele laturi

Monitorul are un design inovator care permite noi moduri de lucru și deschide noi oportunități de business Philips 24B2D5300 Video...

Uncategorizedo săptămână inainte

Samsung dă startul campaniei cu oferte și beneficii pentru electrocasnicele inteligente BESPOKE AI

București, 25 mai 2026 – Samsung Electronics lansează o nouă campanie, desfășurată în perioada 25 mai – 7 iunie 2026, care...

Știrile Săptămânii