Începutul lunii Noiembrie pentru melomanii din Râmnicu Vâlcea este mai mult decât promițător. Simfonia l, „Clasica”, în Re major, op.25 de Prokofiev sub bagheta lui Radu Zaharia s-a auzit luni 04/11 în sala de concert a Filarmonicii ”Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. Prokofiev a compus simfonia ca o imitație a stilului clasic al lui Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart, dar cu o puternică dorință de promovare a modernismului. Simfonia reflectă practicile compoziționale moderne și stilul distinctiv al lui Prokofiev. Simfonia denumită și „Clasica” a devenit una dintre cele mai populare lucrări ale lui Prokofiev și este adesea interpretată în concerte și festivaluri. Ea reprezintă un exemplu de succes al îmbinării dintre tradiție și inovație în muzică.

Radu Zaharia și Oana Csiky sunt două personalități artistice ale scenei muzicale din România, recunoscute pentru colaborările lor fructuoase și pentru contribuțiile semnificative la dezvoltarea artei interpretative. Fiecare, în rolul său – dirijor și pianistă, au adus un suflu proaspăt și inovativ iar împreună au reușit să creeze o seară minunată. Radu Zaharia, dirijorul orchestrei simfonice a Filarmonicii ”Oltenia” din Craiova, este cunoscut pentru stilul său energic și expresiv. Fiecare gest al său pe podiumul de dirijor a fost încărcat de pasiune și claritate, reușind să inspire orchestra Filarmonicii ”Ion Dumitrescu” și să ofere publicului o interpretare remarcabilă. Radu Zaharia este adeptul unei abordări care îmbină respectul pentru tradiția muzicală cu deschiderea către inovație, aducând adesea în program lucrări mai puțin cunoscute sau reinterpretări ale marilor capodopere. Sub bagheta lui, orchestra a devenit un organism viu, capabil să transmită nu doar notele muzicale, ci și emoțiile și mesajele ascunse ale compozitorilor.

Zaharia a pus accentul pe coeziunea ansamblului, pe dialogul constant dintre secțiunile orchestrei și pe nuanțele fine care fac diferența între o interpretare bună și una excepțională. Publicul a simțit această dedicare și a fost atent la detalii, fapt ce s-a reflectat în reacții entuziaste la finalul concertului. Oana Csiky, născută și educată la Craiova, este o pianistă de excepție, a cărei tehnică impresionantă și sensibilitate artistică sunt recunoscute pe plan național și internațional. Studiile sale la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și participarea la numeroase festivaluri și concursuri de prestigiu au contribuit la formarea unui stil pianistic aparte, caracterizat prin virtuozitate și profunda înțelegere a muzicii pe care o interpretează. Oana Csiky a interpretat partiturile cu atenție deosebită pentru intențiile compozitorului, dar și cu o dorință de a aduce o notă personală în interpretare, publicul fiind captivat de prestația sa.

Colaborarea dintre Radu Zaharia și Oana Csiky a fost un exemplu de sinergie artistică. Cei doi artiști au reușit să dezvolte o chimie specială, bazată pe o înțelegere reciprocă profundă și pe o comunicare non verbală eficientă. În cadrul concertului s-a putut observa cum dirijorul și pianista și-au anticipat mișcările și intențiile, reușind să creeze o interpretare unitară și coerentă .Un exemplu elocvent al acestei colaborări fructuoase a fost si interpretarea concertul Concertului nr. 1 pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven. Acest concert ilustrează stilul clasic. Beethoven a prefigurat totuși stilul romantic, prin expresivitatea emoțională și complexitatea tehnică a compoziției. Performanța interpretativă a pianistei Oanei Csiky a contribuit la realizarea unui dialog profund cu orchestra, creând o interpretare coerentă și dinamică.

Sub conducerea lui Radu Zaharia și cu interpretarea plină de virtuozitate și eleganță a Oanei Csiky, opera lui Beethoven a fost redată cu intensitate și profunzime emoțională impresionante. Dinamica dintre solistă și orchestră, susținută de dirijor, a creat un spectacol muzical deosebit, în care fiecare notă a fost încărcată de semnificație. Radu Zaharia a reușit să dea curs unei interpretări muzicale solide, în care fiecare instrument și-a găsit locul, iar Oana Csiky a adus un suflu proaspăt și emoțional, cu o tehnică impecabilă și o sensibilitate rafinată. Împreună, au reușit să transforme seara într-o experiență estetică remarcabilă. Publicul a fost invitat să participe la un dialog muzical profund și captivant.  Alăturarea artistică dintre Radu Zaharia și Oana Csiky a fost un exemplu de excelentă sinergie creativă, a fost o demonstrație de frumusețe și profunzime muzicală datorită acestei comunicări excelente între dirijor și solistă.

Cristian Ovidiu Dinica,
UZPR Valcea

Cel de-al doilea concert al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea din noua stagiune deschisa pe 30/09 a fost dedicat memoriei lui Ion Voicu. La pupitrul orchestrei simfonice s-a aflat dirijorul Alexandru Ganea. Laureat al concursului internațional al orchestrelor de tineret de la Haga în 1998Alexandru Ganea este un dirijor cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul muzicii clasice. Este dirijor al Orchestrei „Universitaria” din cadrul Universității Naționale de Muzică București (UNMB) și conferențiar universitar doctor la aceeași instituție. Este absolvent al Academiei de Muzică din București, unde a studiat vioara și muzica de cameră.

În 2001, a făcut tranziția de la vioară la dirijat, sub îndrumarea maestrului Dumitru Goia. De atunci, a colaborat cu majoritatea orchestrelor filarmonice din România și a fost dirijor al Filarmonicii din Pitești între 2008 și 2012, unde este în prezent dirijor invitat permanent. Alexandru Ganea este un dirijor remarcabil, cunoscut pentru abordarea sa meticuloasă și pasionată a muzicii simfonice. În calitate de dirijor al Orchestrei „Universitaria” din cadrul Universității Naționale de Muzică București și al Filarmonicii din Pitești, Ganea este apreciat pentru capacitatea sa de a forma muzicieni valoroși și pentru dedicația sa pedagogică.

Invitatul serii a fost descendentul familiei Voicu, Mădălin Voicu jr.  – pianist. Talentatul pianist al familiei Voicu este născut pe 10 iulie 1952 în București și este fiul renumitului violonist Ion Voicu. De-a lungul carierei sale, Mădălin Voicu a fost implicat în diverse proiecte muzicale. A fost implicat în organizarea de evenimente culturale și festivaluri menite să pună în valoare tradițiile și arta românească.

Relația dintre Mădălin Voicu jr. și Ion Voicu a fost una de strânsă legătură familială și profesională.

Și pentru că Mădălin Voicu jr. a dorit să dedice concertul de la Râmnicu Vâlcea în memoria celebrului violonist, bunicul său, se cuvine să amintim câteva cuvinte despre cel care ar fi împlinit pe 8 octombrie 2024, 101 ani. Recunoscut ca „prinț al viorii”, Ion Voicu a fost și dirijor  El s-a născut pe 8 octombrie 1923, în București și a fost elevul celebrului compozitor și violonist George Enescu . Ion Voicu a fondat Orchestra de Cameră București în 1969 și a fost directorul Filarmonicii „George Enescu” din București timp de zece ani. A avut o carieră internațională de succes, fiind apreciat pentru virtuozitatea sa. De asemenea, a fost primul violonist român care a cântat la o vioară Stradivarius.

Moștenirea sa continuă prin înregistrările sale și influența pe care a avut-o asupra muzicii clasice.

Centenarul nașterii lui Ion Voicu a prilejuit luni 08/10 susținerea concertului omagial dedicat acestuia, concert care a avut loc la Ateneul Român anul trecut. Și la Filarmonica din Râmnicu Vâlcea, a fost ales un repertoriu de excepție. Pentru a se comemora un corifeu al muzicii interpretative romanești se putea apela doar la creații excepționale. Astfel Uvertura operei “La Clemenza di Tito” care este o piesă orchestrală plină de viață și energie a deschis seara cu acorduri puternice și dramatice, care au captat imediat atenția sălii. Secțiune lirică și melodioasă, care caracterizează eleganța și măreția caracteristice stilului clasic al lui Mozart au fost îndelung apreciate de melomani.

Cea dea doua lucrare aleasa din creația lui Wolfgang Amadeus Mozart,a fost Concertul nr. 23 pentru pian și orchestră în La major, K. 488, creație remarcabilă din perioada clasică, compusă în 1786. Orchestrei filarmonicii din Râmnicu Vâlcea ia revenit rolul de a de a deschide concertul și de a susține prima temă. A urmat intrarea pianului pentru a aduce a următoarea temă, mai ornamentată și modulată. Acest concert a fost apreciat pentru complexitatea sa armonică și expresivitatea melodică, fiind unul dintre cele mai iubite concerte pentru pian ale lui Mozart.

In partea a doua a serii s-a interpretat Simfonia nr. 1 în Do major, Op. 21, de Ludwig van Beethoven, care este o operă clasică esențială. Compusă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prezentată în premieră la Viena în 1800, aceasta ilustrează tranziția de la stilul clasic al lui Haydn și Mozart către inovațiile romantice ale lui Beethoven. Publicată în 1801, simfonia a fost compusă în perioada 1799-18001.

Simfonia este structurată în patru părți și reflectă abilitățile tehnice și creativitatea  lui Beethoven, prefigurând revoluția muzicală pe care avea să o aducă lucrările sale ulterioare. O piesă plină de viață și inovație, care marchează un început promițător al carierei simfonice a lui Beethoven. Simfonia este scrisă pentru o orchestră standard a vremii, care include instrumente cu coarde, suflători și percuție. Interpretarea Orchestrei Filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea a respectat intru totul canoanele simfoniei și a contribuit la reușita unei seri deosebite, îndelung apreciată de melomanii vâlceni.

Cristian Ovidiu Dinica

Luni 30/09 a avut loc concertul inaugural al celei de-a 30-a stagiuni a Filarmonicii „Ion Dumitrescu”. Deschiderea  noii  stagiuni a filarmonicii din Râmnicu Vâlcea este un  eveniment special, așteptat cu nerăbdare de melomanii din orașul lui Mircea cel Bătrân. Vara, instituția filarmonicii a susținut un bogat program estival mult apreciat de localnici dar li de turiștii care ne vizitează municipiul.

Dirijorul care a deschis noua stagiune a fost Tiberiu Dragoș Oprea, binecunoscut melomanilor fiind invitat permanent al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” cât și al altor instituții muzicale din diverse centre universitare. El este născut într-o familie de muzicieni, a studiat la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a absolvit secția de dirijat orchestră sub îndrumarea maestrului Ludovic Bacs.

Dirijorul este co-fondator și prim-dirijor al Filarmonicii Pitești, unde a avut un impact major asupra scenei muzicale locale. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu numeroase orchestre și instituții muzicale prestigioase, inclusiv Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” din București și Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski” din Constanta
Tiberiu Dragoș Oprea este recunoscut pentru interpretările sale remarcabile și pentru colaborările cu artiști de renume, atât vocali cât și instrumentiști. De asemenea, a dirijat concerte importante în diverse locații internaționale, inclusiv în Germania și Austria. Conduce orchestrele simfonice cu siguranță și denotă eleganță interpretativă.

Seara a fost dedicată instrumentelor de suflat iar invitații concertului de deschidere a stagiunii au fost Ioan Gabriel Luca la corn și Laurențiu Sima la tubă. Ambii sunt soliști ai Filarmonicii George Enescu din București.

Ioan Gabriel Luca este un cornist român de renume, născut în 1977 la Dorohoi. A început studiul viorii la vârsta de 6 ani, iar la 12 ani a trecut la corn sub îndrumarea profesorului Neculai Musteață la Liceul “Octav Băncilă” din Iași. A câștigat numeroase premii la concursuri naționale și internaționale, inclusiv premiul I la Olimpiada Națională de șase ori consecutiv și la Concursul Internațional “Jeunesses Musicales” în 19961. A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București, unde a studiat cu profesorul Nicolae Lipoczi.

Ioan Gabriel Luca a susținut concerte ca solist cu diverse orchestre prestigioase din România, inclusiv Filarmonica “George Enescu” din București, Orchestra de Cameră Radio București și multe altele. De asemenea, este membru al formațiilor “Athenaeum Brass Quintet”, cvintetului “George Enescu” și „Romanian Brass’.

Laurențiu Sima este un tubist de renume în România, cunoscut pentru activitatea sa la Filarmonica „George Enescu” din București, unde este prim tubist de peste 22 de ani. De asemenea, este membru al ansamblului Athenaeum Brass Quintet, cu care a lansat diverse proiecte muzicale, inclusiv un album de colinde cântate la instrumente de suflat din alamă.

Pe lângă cariera sa de interpret, Laurențiu Sima este și profesor la Conservator și la liceul Dinu Lipatti, unde își dedică timpul formării noilor generații de muzicieni2. El organizează frecvent masterclass-uri pentru instrumentiști de alamă, aducând în România artiști de elită din Germania pentru a împărtăși cunoștințele lor cu studenții români. Laurențiu Sima este apreciat nu doar pentru talentul său muzical, ci și pentru contribuțiile sale educative și pentru eforturile de a promova muzica instrumentelor de alamă în România.

Lucrarea muzicala inaugurala care i-a reunit pe cei doi interpreți a fost „Concertul pentru doi corni și orchestră de coarde în Fa major”, RV 538 de Antonio Vivaldi. Fiind una din surprizele primei seri muzicale a noii stagiunii acesta compoziție face parte din lucrările ce se aud rar în sălile de concert. Această creație a lui Vivaldi este însă fascinantă, și reflectă stilul baroc caracteristic compozitorului. Antonio Vivaldi este cunoscut pentru inovațiile sale în muzica concertantă, în care a explorat diverse combinații instrumentale, iar acest concert este un exemplu excelent al creativității sale. Concertul este scris pentru două instrumente de suflat,  în speță corni solisti și orchestră de coarde, ceea ce creează un dialog interesant între corni și restul orchestrei. Cornii, instrumente de alamă, adaugă o culoare distinctă și un timbru strălucitor, contrastând cu sunetul mai cald al coardelor.

De obicei, un concert baroc este structurat în trei mișcări: rapid-lent-rapid. Această structură permite o varietate de expresii muzicale, de la virtuozitatea și energia mișcărilor rapide la lirismul și introspecția mișcării lente. Cornii și coardele își împart temele muzicale, creând un dialog dinamic. Ritmurile sunt energice, iar pasajele solistice sunt pline de virtuozitate. A doua Mișcare este de obicei mai lentă și mai lirică. Cornii au linii melodice mai lungi și mai expresive, acompaniate de coarde care susțin armonia. Această mișcare oferă un contrast binevenit față de energia primei mișcări. Sfârșitul concertului este caracterizat de un tempo rapid, aducând lucrarea la o concluzie triumfătoare. Temele muzicale sunt reluate și dezvoltate, iar dialogul între corni și orchestră devine și mai intens.

Acest concert demonstrează măiestria lui Vivaldi în a combina diferite timbre și a crea lucrări concertante inovatoare. Deși nu este la fel de faimos ca alte lucrări ale sale, cum ar fi “Anotimpurile”, acest concert pentru doi corni și orchestră de coarde este o piesă valoroasă în repertoriul baroc, evidențiind versatilitatea și inventivitatea compozitorului. Următoarea creație care a incantat publicul meloman pentru pentru melodiile sale vibrante și ritmurile inspirate din muzica populară românească, reflectând esența și spiritul dansurilor tradiționale de la sat a fost „Dans Țărănesc” de Constantin Dimitrescu. Compozitor și violoncelist român, care a trăit la începutul secolului al xx-a  a fost cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în muzica clasică românească.

Această piesă este adesea interpretată în concerte și a devenit un simbol al muzicii clasice românești. In prima audiție la Râmnicu Vâlcea a fost Simfonia nr. 2 în Si minor care este una dintre cele mai importante lucrări ale lui Aleksandr Borodin, compusă între 1869 și 1876. Mișcarea de deschiderea a simfoniei este energică și plină de viață, evocând imaginea eroilor ruși. Este construită pe teme puternice și ritmuri marcate, reflectând influențele folclorului rus. Tema principală este prezentată de coarde și suflători, urmată de dezvoltări și variațiuni complexe. Tema centrala este rapidă și jucăușă, cu un trio mai lent care oferă un contrast interesant.

Mișcarea lentă a simfoniei este lirică și expresivă, aducând o notă de calm și reflecție. Este considerată una dintre cele mai frumoase mișcări lente din repertoriul simfonic rus. Mișcarea finală este triumfătoare și vibrantă, aducând simfonia la un final grandios. Este plină de energie și optimism, reflectând spiritul naționalist al compozitorului.

Borodin a utilizat teme inspirate din muzica populară rusă, ceea ce a conferit simfoniei un caracter distinctiv și autentic. Utilizarea ingenioasă a orchestrei, cu intervenții solistice ale diferitelor instrumente, contribuie la bogăția sonoră a lucrării. Simfonia nr. 2 în Si minor este exemplu de excelență în muzica simfonică rusă. A fost apreciată atât pentru frumusețea melodiilor sale, cât și pentru complexitatea și originalitatea sa.

Cristian Ovidiu Dinica