Turism
Restaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus deja înscrisurile.
În anii trecuți, regiunile câștigătoare- de exemplu Sibiu și Sicilia- au înregistrat creșteri de peste 1 milion de turiști si venituri care schimbă procentul din PIB al țării respective.
Astăzi, restaurantele nu mai sunt simple locuri unde se mănâncă. Ele au devenit noile muzee ale identității locale. Farfuria spune povestea unei regiuni mai rapid decât o broșură turistică.
La târgul internațional IBTM World Barcelona, județul Timiș a prezentat oficial proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, mizând pe un amestec extrem de rar în Europa de Est: multiculturalitate autentică, tradiții rurale încă vii, influențe central-europene și o cultură gastronomică nealterată complet de industrializarea agresivă.
Gastronomia nu mai este doar o experiență complementară turismului, ci a devenit unul dintre principalele motive pentru care oamenii aleg o destinație. În tot mai multe regiuni europene, patrimoniul culinar se transformă într-un instrument strategic de dezvoltare economică, promovare culturală și identitate, iar restaurantele devin muzee vii, în care gustul, povestea și atmosfera redau esența unei comunități. Obținerea titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 reprezintă pentru Banat mai mult decât o recunoaștere internațională- este începutul unei transformări profunde, care poate modela viitorul economic, turistic și cultural al regiunii.
Banatul nu a intrat doar într-o competiție de imagine, ci într-un model european de dezvoltare regională care, în România, a început deja să producă efecte vizibile. După Sibiu și Harghita, regiunea Banatului încearcă să folosească gastronomia ca instrument economic, turistic și identitar, într-un moment în care Europa redescoperă autenticitatea locală ca resursă strategică.
Titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” vine într-un context în care turismul mondial se schimbă radical. Oamenii nu mai călătoresc doar pentru monumente sau city-break-uri rapide. Caută experiențe locale, povești, gusturi și comunități autentice. Practic, restaurantele devin noile muzee ale identității regionale.
Banatul mizează exact pe această tendință europeană: multiculturalitate, influențe austro-ungare, sârbești și românești, produse locale, vinuri, gastronomie rurală și un stil de viață încă neuniformizat complet de globalizare.
Ce s-a întâmplat în România după obținerea titlului
Singura regiune din România care a avut efectiv titlul până acum este Sibiul, desemnat „Regiune Gastronomică Europeană 2019”. Harghita va deține titlul în 2027.
În cazul Sibiului, titlul nu a însemnat doar festivaluri culinare și promovare externă. A creat un ecosistem nou între producători locali, pensiuni, restaurante și turism rural. Programul a fost construit în jurul ideii de produse locale autentice, agricultură tradițională și conectarea satelor cu marile fluxuri turistice.
Comparativ: ce s-a schimbat în regiunile românești
| Parametru | Sibiu (după 2019) | Harghita (pregătire pentru 2027) | Banat (potențial 2028) |
|---|---|---|---|
| Vizibilitate internațională | creștere puternică | în creștere accelerată | poate deveni poarta gastronomică a Vestului |
| Turism gastronomic | festivaluri și trasee culinare noi | dezvoltare de produse locale | posibil boom regional |
| Restaurante și gastronomie premium | creștere constantă | în dezvoltare | potențial ridicat în Timișoara |
| Număr de evenimente culinare | extindere anuală | deja în organizare | poate deveni centru regional |
| Colaborare producători–HoReCa | consolidată | în formare | avantaj major prin infrastructură |
| Promovare europeană | foarte ridicată în 2019 | susținută de IGCAT | lansată la Barcelona |
| Turism rural | revitalizat | în creștere | poate exploda în sate și crame |
| Investiții private | creștere în HoReCa | anticipate | foarte probabile |
| Brand regional | consolidat | în construcție | Banatul are identitate puternică |
| Impact economic indirect | ridicat în servicii și turism | estimat pozitiv | poate depăși modelul Sibiu |
Gastronomia devine industrie
Europa tratează deja gastronomia ca infrastructură economică. Nu întâmplător, regiunile premiate dezvoltă:
- rute gastronomice;
- turism rural;
- piețe de produse locale;
- școli culinare;
- festivaluri internaționale;
- export de brand regional.
În cazul Banatului, efectele pot fi chiar mai mari decât în Sibiu, pentru că Timișoara are avantajul conectării europene rapide, aeroport internațional puternic și proximitate față de Serbia și Ungaria. În plus, Banatul are ceva rar în România: o identitate regională clară și recognoscibilă. În turismul modern, identitatea valorează enorm.
Ce s-a întâmplat in Europa dupa obținerea titlului?
La nivel european, experiențele recente confirmă impactul semnificativ al acestui titlu. În Slovenia, desemnată European Region of Gastronomy 2021, gastronomia a devenit o parte esențială a strategiei de turism experiențial. Potrivit datelor oficiale publicate de Statistical Office of the Republic of Slovenia, numărul turiștilor a crescut de la aproximativ 4 milioane în 2021 la aproape 5,9 milioane în 2022, iar înnoptările turistice au ajuns la 15,6 milioane, marcând o creștere de 39% față de anul anterior. Contribuția directă a turismului la PIB-ul țării a atins 2,9 miliarde de euro, confirmând potențialul economic al gastronomiei integrate în strategiile de dezvoltare națională.
Un model la fel de relevant îl oferă Sicilia, desemnată Regiune Gastronomică Europeană 2025, care a reușit să folosească gastronomia ca motor central al identității sale turistice. Conform datelor publicate de Osservatorio Turistico della Regione Siciliana, în 2025 regiunea a depășit pragul de 22,5 milioane de înnoptări, înregistrând o creștere de 11,9% a prezențelor turistice în primele opt luni ale anului comparativ cu 2024. Sicilia a construit o imagine autentică și sustenabilă, reunind restaurantele independente, piețele tradiționale, fermele locale și experiențele culinare într-o poveste coerentă de promovare culturală.
Noile „muzee” ale Europei
În ultimii ani, gastronomia a început să înlocuiască muzeele clasice ca principal instrument de promovare culturală. Turistul modern vrea să guste o regiune, nu doar să o fotografieze. Fenomenul se vede inclusiv în comunitățile online, unde turiștii asociază deja anumite regiuni cu experiențe culinare locale și piețe tradiționale.
De fapt, marile orașe europene încep să concureze prin restaurante, piețe locale și experiențe gastronomice mai mult decât prin monumente istorice. Iar Banatul pare să fi înțeles la timp această schimbare.
Dacă proiectul va fi gestionat inteligent și nu doar festivist, titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” poate transforma vestul României într-un model regional de dezvoltare economică prin cultură, turism și identitate locală.
În Europa ultimului deceniu, gastronomia a încetat să mai fie doar un capitol de lifestyle. Dincolo de imagine și marketing, adevărata miză este economică.
Experiența altor regiuni europene care au primit acest titlu arată că gastronomia schimbă profund modul în care circulă banii într-o comunitate. Nu doar restaurantele câștigă, ci întreg ecosistemul local: ferme mici, producători artizanali, pensiuni, crame, transport, evenimente culturale și piața muncii.
Potrivit datelor și analizelor realizate în regiunile europene premiate de IGCAT, titlul a produs efecte vizibile în doar câțiva ani.
Ce s-a întâmplat în alte regiuni europene
Catalonia – Regiune Gastronomică Europeană 2016
- gastronomia reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul regional;
- peste 500.000 de locuri de muncă conectate industriei alimentare și turismului gastronomic;
- creștere puternică a rutelor de vin, a festivalurilor culinare și a turismului rural;
- Barcelona și Costa Brava au devenit exemple de „destinații culinare”, unde restaurantele au funcționat ca adevărate ambasade culturale.
Minho – Regiune Gastronomică Europeană 2016
- dezvoltare accelerată a restaurantelor de familie și a evenimentelor culinare regionale;
- creșterea numărului de turiști interesați de experiențe autentice și produse locale;
- apariția unor rețele regionale între producători, pensiuni și sectorul HoReCa;
- accent puternic pe identitate locală și revitalizarea satelor.
Galway – Regiune Gastronomică Europeană 2018
- investiții noi în infrastructură gastronomică și evenimente culturale;
- extinderea turismului în extrasezon;
- creșterea notorietății internaționale a regiunii;
- dezvoltarea conceptului de „food tourism” ca pilon economic regional.
Cum poate fi schimbat Banatul
Banatul are un avantaj pe care multe regiuni europene îl caută artificial: autenticitatea.
Într-o Europă în care orașele încep să semene tot mai mult între ele, regiunile care păstrează gust, poveste și identitate devin magnet turistic. Iar turistul modern nu mai caută doar monumente. Caută experiențe.
Turismul gastronomic este printre cele mai dinamice segmente din industria globală a călătoriilor, iar specialiștii europeni îl leagă direct de:
- creșterea duratei medii de ședere;
- creșterea cheltuielilor turistice;
- dezvoltarea rurală;
- revitalizarea comunităților mici;
- apariția investițiilor private în HoReCa și producție locală.
Pentru Banat, efectele ar putea fi majore în maximum cinci ani:
- creșterea numărului de turiști străini;
- dezvoltarea rutelor gastronomice și viticole;
- apariția de noi restaurante premium;
- revitalizarea satelor și a producătorilor locali;
- creșterea investițiilor în turism și evenimente internaționale;
- consolidarea brandului regional „Banat” la nivel european.
În realitate, lupta nu este doar pentru un titlu. Este o competiție pentru vizibilitate europeană, investiții și identitate regională, într-o lume în care economia experiențelor începe să valoreze mai mult decât infrastructura clasică.
Banatul pare să fi înțeles primul lucru pe care multe regiuni din România încă îl ignoră: în Europa modernă, cultura poate deveni industrie, iar gastronomia poate deveni strategie economică.
Despre HORETIM
HORETIM este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din județul Timiș, având un rol activ în dezvoltarea și promovarea sectorului HoReCa la nivel regional și național. Organizația face parte din Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), una dintre cele mai importante structuri patronale din industria ospitalității din România. Prin inițiative dedicate turismului, gastronomiei, educației profesionale și colaborării dintre mediul public și privat, HORETIM contribuie la consolidarea unui ecosistem regional bazat pe identitate locală, dezvoltare sustenabilă și promovare internațională, fiind una dintre organizațiile implicate activ în susținerea și dezvoltarea proiectului Banat- Regiune Gastronomică Europeană 2028.
Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.
Material preluat din stiritimis.ro
Afaceri
Profituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major
Creșterea de 5 procente înseamnă de fapt TVA, inflație, creșteri de prețuri, in timp ce horeca înregistrează pierderi de peste 10 procente.
Zeci de anunțuri cu restaurante de vânzare au apărut în ultima lună
“Industria ospitalității din România traversează o perioadă în care indicatorii statistici creează o iluzie de stabilitate, în timp ce, în profunzime, mecanismele economice se degradează vizibil. Creșterea cifrei de afaceri raportată la nivelul sectorului nu reflectă o relansare a consumului, ci mai degrabă o adaptare forțată la un context dominat de presiuni fiscale și inflaționiste.” (Valentin Șoneriu, presedinte FPIOR)
“Majorarea TVA-ului de la 9% la 11%, corelată cu o inflație anuală de aproximativ 9,7% în 2025, a determinat o recalibrare generalizată a prețurilor în HoReCa. În acest cadru, evoluția cifrei de afaceri de la aproximativ 7,3 miliarde la 7,8 miliarde, echivalentul unei creșteri de circa 5%, nu semnalează o dinamică economică sănătoasă, ci o ajustare contabilă determinată de scumpiri.” (Călin Cozma, președinte executiv FPIOR)
Efectul este deja vizibil și se resimte tot mai clar în dinamica pieței. Traficul de clienți a scăzut la nivel național, iar consumul devine din ce în ce mai calculat. Clienții nu dispar, dar își schimbă profund comportamentul: ies mai rar, aleg mai atent și reduc experiența la strictul necesar. Bonul mediu crește, însă nu reflectă un apetit mai mare pentru consum, ci prețuri mai ridicate pentru aceleași alegeri.
Această schimbare nu apare izolat, ci în paralel cu o creștere constantă a costurilor din industrie. În acest context, prețurile au crescut deja cu 10-15% în 2026 comparativ cu 2025, ca efect al presiunilor acumulate la nivel operațional. De la materii prime și utilități până la forța de muncă, fiecare verigă a lanțului economic s-a scumpit, iar aceste ajustări au fost, inevitabil, transferate către consumator.
În acest context, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România atrage atenția asupra unei rupturi tot mai evidente între percepția publică și realitatea economică din industrie, dar și asupra riscurilor majore pe termen scurt și mediu.
„Când vorbim despre o creștere economică alimentată exclusiv de inflație și taxe, nu mai vorbim despre dezvoltare, ci despre o redistribuire forțată a costurilor către consumator. În momentul în care veniturile cresc mai lent decât inflația, progresul devine un regres mascat. Puterea de cumpărare scade, frecvența vizitelor în restaurante se reduce, iar consumul devine mai prudent. Este un semnal clar că piața nu crește sănătos, ci se ajustează la un context din ce în ce mai dificil”, declară Marius Bănică, Vicepreședinte FPIOR.
Presiunea cumulată a costurilor și scăderea cererii conturează un scenariu tot mai fragil pentru industrie. Estimările arată că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, dacă actualele tendințe se mențin. Această perspectivă nu mai este una teoretică, ci reflectă o realitate în care sustenabilitatea devine o provocare zilnică pentru operatori.
„Creșterea cifrei de afaceri nu vine dintr-un consum mai mare, ci din ajustări de preț impuse de costurile de funcționare și fiscalitate crescută. Practic, vindem mai scump, dar nu mai mult. În realitate, piața scade, iar presiunea pe operatori devine mai greu de susținut”, explică Nicolae Rusei, Vicepreședinte FPIOR.
Pe termen mediu, riscul major este intrarea într-un cerc vicios: costurile cresc, prețurile urcă, consumul scade, iar presiunea asupra operatorilor se amplifică. În lipsa unor măsuri care să aducă predictibilitate fiscală și să susțină puterea de cumpărare, această spirală poate accelera contracția sectorului.
Mai mult decât atât, efectele nu se limitează la industrie. HoReCa funcționează ca un barometru social al economiei. Atunci când oamenii încep să reducă ieșirile, să amâne experiențele și să prioritizeze strictul necesar, semnalul transmis este unul clar: nu asistăm doar la o ajustare sectorială, ci la o schimbare profundă de comportament, cu implicații mai largi asupra economiei.
În acest peisaj, creșterea devine o noțiune relativă. Nu mai este despre dezvoltare, ci despre rezistență. Nu mai este despre expansiune, ci despre supraviețuire într-un echilibru fragil.
Industria ospitalității nu cere facilități excepționale, ci un cadru coerent și predictibil, în care regulile jocului să nu se schimbe mai repede decât capacitatea de adaptare a celor care îl joacă. În lipsa acestuia, cifrele vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce realitatea din teren va spune o cu totul altă poveste.
Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.
Articol preluat de pe https://firmedetop.ro/profituri-pe-hartie-pierderi-in-realitate-horeca-creste-doar-in-statistici-statisticile-nu-iau-in-calcul-scumpirile-iar-in-acest-timp-piata-intra-intr-o-zona-de-risc-major/
Turism
Banatul, recomandat pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, anunță Alfred Simonis
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat într-o postare pe Facebook că juriul care deliberează acordarea titlului de Regiune Gastronomică Europeană a recomandat ca distincția să revină Banatului în anul 2028.
Potrivit acestuia, rezultatul reprezintă „o mare realizare” pentru județul Timiș, dar și pentru Arad și Caraș-Severin, pe care le-a menționat ca parte a unui efort comun….
Vezi tot articolul in iubimtm.ro
Turism
Gola di Gorropu: Cum este să parcurgi cel mai adânc canion din Europa
Deși românii sunt obișnuiți cu vacanțe în Grecia sau Bulgaria, Sardinia ascunde locuri care par desprinse din alte lumi, iar Gola di Gorropu ocupă cu siguranță un loc fruntaș în acest clasament. Dacă plănuiești o vacanță în Sardinia, trebuie să știi că acest canion este considerat cel mai adânc de pe continentul european. Pereții de calcar albi și verticali se înalță până la 500 de metri deasupra albiei râului Flumineddu, creând un peisaj de o rară duritate vizuală. Experiența parcurgerii acestui traseu combină efortul fizic moderat cu satisfacția de a descoperi un monument natural modelat de apă de-a lungul a mii de ani.
Acest canion se află în regiunea Supramonte, între localitățile Orgosolo și Urzulei. Accesul nu este chiar facil, însă efortul merită fiecare picătură de sudoare. Vei găsi aici un ecosistem izolat, unde temperatura scade brusc imediat ce intri între pereții uriași de piatră. Este un loc al contrastelor, unde albul stâncilor se întâlnește cu albastrul intens al cerului și cu verdele vegetației mediteraneene.
Cum ajungi la punctul de plecare?
Majoritatea turiștilor care aleg acest traseu pornesc din zona localității Dorgali. Ai la dispoziție mai multe variante de acces, în funcție de nivelul tău de pregătire fizică. Cea mai populară rută începe de la pasul Genna Silana, situat pe drumul SS125, la kilometrul 183. De aici, vei coborî pe o potecă bine marcată timp de aproximativ o oră și jumătate.
Există și varianta plecării de la podul Sa Barva, situat în valea Oddoene. Acest traseu este mai lung ca distanță, dar are o diferență de nivel mult mai mică. Mergi de-a lungul râului Flumineddu pe un drum forestier, admirând peisajul rural tipic sard. Mulți vizitatori preferă această variantă pentru a evita urcarea abruptă de la finalul zilei.
Ce echipament trebuie să ai la tine?
O pereche de bocanci de trekking cu aderență bună reprezintă cel mai important element din echipamentul tău. Stâncile din interiorul canionului sunt lustruite de apă și pot deveni extrem de alunecoase. Pantofii sport obișnuiți nu oferă susținerea necesară pentru glezne și te pot pune în dificultate pe bolovanii mari.
Apa este un alt element critic, mai ales dacă vizitezi zona în timpul verii. Recomand să ai cel puțin doi litri de apă de persoană, deoarece în interiorul canionului nu există surse de apă potabilă verificate. Soarele arde puternic pe porțiunile de acces, chiar dacă în interiorul cheilor vei sta la umbră.
Care sunt sectoarele canionului Gola di Gorropu?
Traseul prin canion este împărțit în trei zone distincte, marcate cu culori diferite pentru a indica nivelul de dificultate. Prima parte, marcată cu verde, este accesibilă oricărui turist cu o condiție fizică minimă. Aici poteca este relativ plată, printre bolovani de dimensiuni medii care pot fi escaladați ușor.
Sectorul galben începe să devină mai tehnic și necesită o atenție sporită la fiecare pas. Vei observa cum pereții canionului se apropie tot mai mult, iar lumina soarelui pătrunde tot mai greu. În anumite puncte, distanța dintre pereți este de doar câțiva metri, ceea ce oferă o perspectivă spectaculoasă asupra înălțimii acestora.
Unde se oprește accesul pentru turiștii obișnuiți?
Ultima secțiune, marcată cu roșu, este rezervată exclusiv celor care au echipament de alpinism și experiență în domeniu. Aici, traseul presupune utilizarea corzilor și a tehnicilor specifice de escaladă pentru a depăși obstacolele naturale. Turiștii fără ghid sau echipament trebuie să se oprească la începutul acestei zone pentru a evita accidentele.
Este important să respecți aceste marcaje pentru siguranța ta. Chiar și în zonele ușoare, efortul de a trece peste bolovanii mari îți va solicita mușchii picioarelor. Pe parcursul traseului, vei întâlni puncte de informare unde personalul local îți poate oferi detalii despre starea canionului.
Ce poți vedea în interiorul canionului?
Dincolo de pereții impunători, Gola di Gorropu adăpostește specii endemice de floră și faună. Dacă ai noroc, poți observa acvila de munte planând deasupra crestelor. În micile ochiuri de apă care rămân în albia râului, trăiește o specie rară de amfibian, tritonul sard, care supraviețuiește în acest microclimat răcoros.
Vegetația este adaptată condițiilor dure, cu exemplare vechi de ienupăr și oleandri care cresc direct din crăpăturile stâncilor. Contrastul dintre piatra albă și frunzișul închis la culoare oferă oportunități excelente pentru fotografii. Peisajul se schimbă constant pe măsură ce înaintezi, oferind unghiuri noi asupra formelor geometrice săpate de eroziune.
Cum este vremea în canion?
Microclimatul din interior este semnificativ diferit față de zonele înconjurătoare. Chiar și într-o zi caniculară, în fundul canionului vei simți un curent de aer rece. Această diferență de temperatură poate fi de până la 10 grade Celsius față de platoul de deasupra.
Iarna și primăvara, nivelul apei poate crește rapid, făcând parcurgerea canionului periculoasă sau imposibilă. Este esențial să verifici prognoza meteo înainte de a pleca la drum. Inundațiile rapide sunt un fenomen real în acest relief și pot bloca turiștii în zone fără ieșire.
De ce să apelezi la un ghid local?
Deși poți parcurge singur primele două secțiuni, un ghid local îți poate îmbogăți experiența cu povești și detalii tehnice despre formarea locului. Aceștia cunosc cele mai bune unghiuri pentru fotografii și te pot ajuta să navighezi zonele mai dificile cu bolovani. Multe agenții oferă și servicii de transport cu mașini de teren (jeep) pentru a te aduce înapoi la punctul de plecare.
Utilizarea unui serviciu de transport 4×4 la întoarcere te scutește de urcarea epuizantă spre Genna Silana. După câteva ore de sărit peste pietre, picioarele tale vor aprecia această variantă. Poți rezerva astfel de servicii direct în satele din apropiere sau la punctele de intrare în traseu.
Care este costul de acces în canion?
Intrarea în canionul Gola di Gorropu este reglementată și presupune plata unei taxe de aproximativ 5 euro. Acești bani sunt folosiți pentru întreținerea potecilor și pentru serviciile de asistență oferite vizitatorilor. La intrare, vei primi un scurt instructaj despre regulile de conduită și despre limitele zonelor colorate.
Este bine să ai bani cash la tine, deoarece semnalul pentru terminalele de plată cu cardul este adesea inexistent în acea zonă izolată. De asemenea, păstrează biletul până la ieșire, deoarece personalul poate verifica prezența turiștilor la finalul zilei.
Unde te poți caza în apropiere?
Dacă vrei să fii aproape de canion, cele mai bune opțiuni de cazare sunt în Dorgali sau în satul de munte Cala Gonone. Aceste localități oferă acces rapid atât la munții Supramonte, cât și la plajele spectaculoase de la Golful Orosei. Alegerea unei baze în această zonă îți permite să combini muntele cu marea în aceeași zi.
Planificarea unei călătorii printr-o agenție de turism te poate ajuta să găsești cele mai bune oferte de cazare în regiune. O vacanță reușită în Sardinia depinde mult de localizarea hotelului față de principalele obiective naturale. Zona este foarte solicitată, deci rezervările făcute din timp sunt recomandate.
-
Socialacum 3 ani3 recomandări de termostate pentru locuința ta
-
Evenimentacum 8 aniMedieșean băut, tras pe drepta de polițiștii rutieri
-
Afaceriacum 3 aniKarpatia Canalizari intra pe piata din Sibiu cu servicii de vidanjare si reparatii
-
Culturăacum 8 aniExpoziția „Sârmă și Vin” la Muzeul de Artă Contemporană Sibiu
-
Socialacum 8 aniDe ce videochatul are atât de mult succes și de ce bărbații apelează la aceste servicii?
-
Uncategorizedacum 7 aniUnde gasesti, la precomanda, huse pentru Samsung Galaxy S10 Lite
-
Exclusivacum 2 aniPROMO/Bombele din ancheta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti/Ziaristul STAVRI CATALIN , zis PESTE, un pseudo ziarist dar dovedit narcoman, santajist si spagar este in „corzi”(IV)/Scandalul White Tower are îngrengături neimaginabile – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Evenimentacum 8 ani„Declaraţiile sunt de o gravitate extremă” | Sibiul de AZI

